Deficitul bugetar pentru primele nouă luni ale anului 2025 s-a situat la 102,47 miliarde lei, reprezentând 5,39% din PIB, comparativ cu 96,2 miliarde lei, 5,47% din PIB, înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ca pondere în PIB, principalul indicator, deficitul s-a redus uşor, dar în termeni nominal a crescut cu 6,3 miliarde lei, scrie Profit.ro.
Ponderea în PIB este indicatorul relevant pentru ţintele de deficit asumate pe întreg anul, în timp ce valoarea nominală are relevanţă pentru alte aspecte, cum ar fi strategia de împrumut şi managementul fluxurilor financiare ale Ministerului Finanţelor.
La rectificarea bugetară recentă, de la început de octombrie, Guvernul a crescut ţinta de deficit pentru 2025 de la 7% din PIB, nivel pe care a fost construit bugetul la început de an, la 8,4% din PIB. Executivul a explicat că ţinta de 7% nu a fost una realistă, multe cheltuieli nefiind prinse în buget anterior. Totodată, economia este estimată să aibă anul acesta o evoluţie mai slabă decât se anticipa la început de an.
Veniturile bugetului
Veniturile totale au însumat 466,95 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2025, în creştere cu 12,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,9 puncte procentuale, evoluţie susţinută în proporţii similare de veniturile curente (+0,44 pp) - cu precădere impozit pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări şi accize - şi de fondurile europene (+0,45 pp).
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 43,85 miliarde lei, înregistrând o creştere de 20,1% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+72,4%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (20,9%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (10,5%), evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 154,84 miliarde lei, consemnând o creştere de 10,5% (an/an), similară cu majorarea fondului de salarii din economie. Evoluţia a acestor încasări a fost influenţată şi de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel realizat în primele nouă luni ale anului trecut (16,7 miliarde lei în ian-sept 2025, faţă de 13,2 miliarde lei în ian-sept 2024).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 27,72 miliarde lei, consemnând o creştere de 12,8% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici.
Încasările nete din TVA au însumat 94,76 miliarde lei, marcând o creştere de 7,7% (an/an).
Evoluţia acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+9,3%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (24,7 miliarde lei în ian-sept 2025, comparativ cu 22,6 miliarde lei în ian-sept 2024), cât şi de un efect de bază mai ridicat.
Veniturile din accize au însumat 35,69 miliarde lei, consemnând o creştere de 11,5% (an/an), în condiţiile unor evoluţii pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+16%) şi accizele pentru produsele din tutun (8%). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 41,12 miliarde lei, în creştere cu 6,9%, evoluţie susţinută de vărsămintele din veniturile nete ale BNR. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 35,02 miliarde lei, în creştere cu 42,8% (an/an).
Cheltuielile bugetului
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 569,43 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 11,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creştere cu 0,8 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 29,1% din PIB la 29,9% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 126,67 miliarde lei, în creştere cu 6,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,7% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 71,02 miliarde lei, în creştere cu 7,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale respectiv 4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 13,1% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 39,94 miliarde lei, cu 13,32 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 187,86 miliarde lei în creştere cu 13,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele 9 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,49 miliarde lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 9,30 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (883,85 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 12,79 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 44,02 miliarde lei, în creştere cu 32,01% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 82,62 miliarde lei, cu 10,26% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 74,93 miliarde.
