Bulgaria se apropie de o serioasă criză financiară, dată fiind retragerea investitorilor străini şi îngheţarea celei de-a doua plăţi din PNRR de către Comisia Europeană. Mii de concedieri au fost şi vor mai fi operate în ţara vecină.
Solicitarea Bulgariei pentru a doua tranşă de finanţare în cadrul Planului de redresare şi rezilienţă (RRP) a fost întâmpinată cu rezistenţă din partea Bruxelles-ului. Comisia Europeană a reţinut eliberarea plăţii, care se ridică la 1,2 miliarde de leva (653 de milioane de euro), invocând eşecul ţării de a îndeplini mai multe reforme cheie prezentate în plan. Deşi Bulgaria şi-a depus cererea pentru a doua plată la 7 octombrie 2023, evaluarea preliminară a Comisiei a arătat că, deşi 53 din 62 de etape au fost finalizate, opt etape şi un obiectiv rămân nesatisfăcute, scrie Adevărul.
Implementarea nesatisfăcătoare a acestor reforme cruciale se concentrează în primul rând pe domenii precum energia, prevenirea corupţiei şi achiziţiile publice, care se numără printre provocările cheie identificate de Comisia Europeană în recomandările sale specifice pentru Bulgaria. Metodologia Comisiei permite suspendarea plăţilor în cazul în care etapele-cheie nu sunt îndeplinite, ceea ce ar putea duce la pierderea întregii tranşe în cazul în care problemele nu sunt rezolvate.
CE a dat termen până pe 29 decembrie
Bulgaria a primit o perioadă de o lună pentru a răspunde evaluării Comisiei. Până la 29 decembrie 2024, guvernul bulgar trebuie să-şi prezinte comentariile şi să ia măsuri corective. Comisia Europeană va emite apoi decizia finală în termen de o lună de la răspunsul Bulgariei . Dacă reformele sunt implementate cu succes până la jumătatea anului 2025, fondurile pot fi eliberate. Cu toate acestea, lipsa de progres în ceea ce priveşte reformele cheie a creat deja probleme bugetare semnificative, deoarece cele 1,2 miliarde de leva au fost alocate în bugetul 2024. În octombrie, deficitul bugetar al Bulgariei a atins 4 miliarde de leva, echivalentul a 2% din PIB.
Guvernul bulgar şi Comisia Europeană au opinii diferite cu privire la amploarea implementării. Autorităţile bulgare susţin că doar trei măsuri rămân neimplementate, aşa cum se raportează în modulul public al sistemului de fonduri UE, UMIS. Cu toate acestea, evaluarea Comisiei rămâne fermă, subliniind provocările cu care se confruntă Bulgaria în îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul RRP. Instabilitatea politică continuă din Bulgaria, agravată de absenţa unui guvern regulat, este considerată un factor semnificativ în progresul întârziat.
Bulgaria fusese alocată iniţial 5,69 miliarde de euro sub formă de granturi în cadrul Planului de redresare şi rezilienţă. Prima plată de 1,37 miliarde de euro a fost primită la sfârşitul anului 2022. Cu toate acestea, din cauza întârzierilor în implementarea reformelor necesare, Bulgaria riscă să piardă până la 4,3 miliarde de euro în plăţi viitoare conform planului. În ciuda acestui eşec, Comisia Europeană şi-a exprimat disponibilitatea de a oferi asistenţă pentru a ajuta Bulgaria să îşi îndeplinească angajamentele rămase şi să utilizeze pe deplin resursele disponibile.
Retragerea investitorilor străini a dus la concedieri în masă
Pe de altă parte, concedieri în masă au reapărut pe piaţa muncii din Bulgaria, cu aproape 10.000 de lucrători disponibilizaţi în ultimii doi ani. Odată asociat cu închiderea industriilor majore, acest proces a câştigat o atenţie reînnoită pe măsură ce investitorii străini semnificativi se retrag din ţară, scrie Novinite. În perioada ianuarie-octombrie a acestui an au fost depuse la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă 65 de sesizări de disponibilizări în masă care au implicat 4.921 de angajaţi. Aceasta depăşeşte totalul de anul trecut de 4.903 de lucrători din 58 de cereri.
Disponibilizările sunt larg răspândite, afectând diverse regiuni, inclusiv Sofia. Cea mai mare reducere raportată vine de la Leoni, un producător german de instalaţii de cabluri din Pleven. Compania a invocat lipsa forţei de muncă, inflaţia şi provocările competitive drept motive pentru închiderea fabricii sale, ceea ce a dus la pierderea a 1.191 de locuri de muncă. ContourGlobal Operations Bulgaria, care conduce centrala termică Maritsa-Iztok 3, a concediat 318 angajaţi la începutul acestui an din cauza închiderii centralei. Cu toate acestea, compania a anunţat recent planuri de reluare temporară a operaţiunilor în această iarnă, reangajând 150 de lucrători pentru sezon.
Alte regiuni au înregistrat, de asemenea, concedieri semnificative. În Sliven, ATEC, un producător de instalaţii de cabluri pentru maşini, a raportat planuri de a elibera 266 de lucrători. În mod similar, sectoarele de outsourcing şi IT din Sofia reduc personalul. WHG Services a anunţat concedieri a 201 de angajaţi, în timp ce VMware, o companie de tehnologie cloud, a redus 148 de posturi. Au fost raportate concedieri suplimentare de firme precum Concentrix şi Pontica Solutions, care împreună au planificat concedieri pentru peste 250 de lucrători.
Tendinţa se extinde şi la alte industrii şi regiuni. Producătorul turc de îmbrăcăminte Dynatex din Burgas a anunţat 138 de disponibilizări , în timp ce Yazaki Bulgaria , o fabrică japoneză de instalaţii electrice auto din Yambol, a raportat 137 de reduceri de locuri de muncă. În Plovdiv, producătorul de biciclete Maxcom concediază 161 de lucrători, în timp ce M+S Hydraulic din Kazanlak a concediat 128 de angajaţi la începutul acestui an.
Octombrie a avut cel mai mare număr de cereri de disponibilizări, cu 825 de lucrători afectaţi.
