Pictura în mozaic de tradiţie bizantină a Catedralei Naţionale a fost sfinţită duminică de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului şi de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, însoţiţi de un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoţi şi 12 diaconi.
Patriarhul Daniel a afirmat că prezenţa Sanctităţii Sale Bartolomeu I Patriarhul Constantinopolului atât la sfinţirea Altarului Catedralei Naţionale din Bucureşti în 2018, cât şi anul acesta, 2025, la sfinţirea picturii Catedralei, este 'o mărturie a unităţii în ortodoxie şi a sprijinului constant al Patriarhiei Ecumenice pentru libertatea administrativă şi demnitatea bisericilor locale', conform Agerpres.
'Dragostea de sfinţi a Sanctităţii Sale apropie mai mult bisericile ortodoxe surori, iar prin cei patru sfinţi cuvioşi români aghioriţi - Sfântul Cuvios Dionisie Vatopedinul de la Colciu şi sfinţii cuvioşi Petroniu, Nifon şi Nectarie Protopsaltul de la Prodromu, pe care Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice i-a inclus în Sinaxarul Bisericii anul acesta, 2025, în şedinţele de lucru din luna august şi luna octombrie, ne oferă modele concrete de comuniune şi cooperare în Domnul Nostru Iisus Hristos', a spus Părintele Patriarh.
Patriarhul a îndemnat la folosirea sărbătorii sfinţirii picturii Catedralei Naţionale 'ca pe un moment luminos de întărire a credinţei şi a iubirii frăţeşti'.
'Ne rugăm Domnului Iisus Hristos să ne ajute să folosim această împlinire ca pe un moment luminos de binecuvântare şi bucurie, de întărire a credinţei şi a iubirii frăţeşti, ştiind că sărbătorirea unui eveniment în Biserică poate fi şi un moment de reînnoire a misiunii, o reîmprospătare spirituală pentru un nou început, pe Slava lui Dumnezeu şi mântuirea oamenilor. Amin', a încheiat Patriarhul Daniel.
În cuvântul rostit la finalul ceremoniei, Patriarhul Constantinopolului a vorbit despre cultul sfintelor icoane, amintind de 'cele două aniversări istorice din Biserica Ortodoxă a României, respectiv împlinirea a 140 de ani de cefalie prin hotărârea sinodală şi patriarhală, prin tomosul de autocefalie al vrednicului nostru înaintaş Ioachim al IV-lea în 1885, şi împlinirea unui secol de la ridicarea acesteia la rangul şi vrednicia de Patriarhie, prin tomosul dat de Patriarhul Vasile al III-lea în 1925'.
'Sfânta icoană nu este o simplă lucrare de artă, nici un element decorativ al bisericilor, al mănăstirilor sau al caselor noastre, ci este răspunsul puternic al teologiei ortodoxe împotriva ereziilor care tăgăduiesc adevărul întrupării Fiului lui Dumnezeu şi al celor care nu primesc îndumnezeirea omului prin har. (...) Arta bizantină a icoanei şi a mozaicului a dat naştere unor capodopere unice şi nepieritoare, păstrate şi la Constantinopol, centrul principal în care a fost dezvoltată şi cultivată în această artă, dar şi în Grecia, la Sfântul Munte Athos, în Tesalonic, în Creta, la Meteore, în Cappadocia, în Cipru, la Muntele Sinai, în mănăstirile Stavnic, Hora, Sfântul Luca, în Ravenna, în Italia, în România, în zona Moldovei, dar nu numai în Serbia şi în alte părţi. Aceste opere sunt admirate, cercetate şi studiate chiar şi de către oameni de ştiinţă, artişti şi iubitori ai frumosului de artă sacră din afara spaţiului creştin. De aceea sunt fireşti bucuria şi entuziasmul nostru duhovnicesc de astăzi la finalizarea şi sfinţirea solemnă a picturii acestui prea frumos lăcaş de cult. Slavă lui Dumnezeu pentru toate. (...) Ne rugăm ca Domnul să binecuvânteze, să sfinţească, să mântuiască acest oraş, această ţară şi pe voi toţi, împreună cu rugătorii, dăruindu-vă cere de folos pentru mântuire. Amin', a transmis Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului.
***
Începând cu ora 7:30, a fost săvârşită Slujba Sfintei Liturghii, oficiată de episcopii vicari patriarhali Varlaam Ploieşteanu şi Paisie Sinaitul şi Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul, împreună cu un sobor extins de preoţi şi diaconi.
De la ora 10:15, au sosit la Catedrala Naţională Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului.
La slujba de sfinţire, începută în naosul lăcaşului de cult, a luat parte, alături de cei doi înalţi ierarhi ortodocşi, un sobor extins de ierarhi, 65 la număr, 70 de preoţi şi 12 diaconi.
Au fost sfinţite, totodată, cele două racle ale Sfinţilor Cuvioşi Dionisie Vatopedinul de la Colciu şi Petroniu de la Prodromu, care vor fi dăruite Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol.
Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanu a dat citire Actului de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale şi a întregului lăcaş de cult.
În timpul Sfintei Liturghii şi al slujbei de sfinţire, în interiorul edificiului au avut acces numai invitaţii oficiali, aproximativ 3.000, iar pe esplanada din faţa Catedralei vor asista la slujbă doar grupurile organizate de pelerini din eparhiile din ţară, în număr de aproximativ 9.000 de persoane, care au urmărit slujba pe ecranele special montate în proximitatea treptelor de acces.
La ceremonie au luat parte preşedintele Nicuşor Dan, alături de partenera sa, Mirabela Grădinaru, şi cei doi copii, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Mircea Abrudean şi Sorin Grindeanu, premierul Ilie Bolojan, împreună cu membri ai Guvernului, foştii şefi ai statului Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, Custodele Coroanei Române, Majestatea Sa Margareta, însoţită de Alteţa Sa Radu al României, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, Nunţiul Apostolic în România şi Republica Moldova, Giampiero Gloder, Arhiepiscopul Mitropolit de Bucureşti, Monseniorul Aurel Percă, alături de numeroşi demnitari şi oficialităţi, precum şi invitaţi din străinătate.
Evenimentul marchează Centenarul Patriarhiei Române. În 2025 se împlinesc 140 de ani de când Bisericii Ortodoxe Române i-a fost recunoscut statutul de Biserică Autocefală şi 100 de ani de când a fost ridicată la rangul de Patriarhie.
După încheierea slujbei de sfinţire a picturii Catedralei Naţionale, accesul credincioşilor pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în mod organizat, începând mai întâi cu invitaţii oficiali din interiorul Catedralei şi continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spaţiul piaţetei (esplanadei) Catedralei.
Credincioşii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naţionale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar în cursul zilei de duminică numai după ora 20:00, când se estimează că invitaţii oficiali şi grupurile organizate din eparhii vor încheia trecerea prin Sfântul Altar.
Credincioşii ortodocşi pelerini se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naţionale şi în zilele următoare, 27, 28, 29, 30 şi 31 octombrie, inclusiv pe timpul nopţii, sfântul lăcaş urmând a fi deschis 'zi şi noapte' până în ultima zi a lunii octombrie.
