Comisia Europeană solicită Guvernului să vină cu măsuri concrete pentru a compensa impactul fiscal suplimentar generat de noua Lege a salarizării, în condiţiile în care costurile estimate ale proiectului au crescut faţă de scenariul prudent de 8 miliarde de lei discutat iniţial. Bruxelles-ul atrage atenţia că impactul ar putea ajunge la aproximativ 12 miliarde de lei.
Una dintre principalele propuneri avansate de experţii europeni este extinderea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) şi asupra pensiilor. În prezent, contribuţia aplicată pensiilor care depăşesc pragul de 3.000 de lei este prevăzută să se aplice până la 31 decembrie 2027.
Comisia Europeană cere, totodată, ca măsurile compensatorii care ar urma să aducă la buget aproximativ 4 miliarde de lei să fie adoptate simultan cu Legea salarizării sau, „de preferat, înainte”. Recomandarea vine în contextul în care diferenţa dintre estimarea iniţială de 8 miliarde de lei şi noul impact calculat este considerată importantă pentru echilibrul bugetar.
O altă observaţie transmisă de Comisia Europeană se referă la modul în care sunt estimate cheltuielile pentru personalul din sistemul sanitar. Potrivit informaţiilor publicate de Cotidianul.ro, „există o discrepanţă între fişierul de calcul al impactului financiar şi textul proiectului de lege” în cazul salariilor din sănătate.
Diferenţa identificată de experţii europeni ar fi de aproximativ 1 miliard de lei, ceea ce poate influenţa semnificativ calculul privind impactul bugetar al viitoarei legislaţii.
În plus, Bruxelles-ul solicită Guvernului să prezinte un „calendar clar” pentru plata arieratelor către magistraţi. Recomandarea este inclusă în evaluarea măsurilor necesare pentru menţinerea controlului asupra cheltuielilor publice.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a explicat duminică, la Digi24, că reducerea valorii de referinţă din noua variantă a legii a fost solicitată de Ministerul Finanţelor. Potrivit acestuia, scopul este crearea unei rezerve bugetare care să protejeze România de eventuale surprize privind costurile salariale şi evaluarea agenţiilor de rating.
„Valoarea de referinţă a fost redusă la cererea Ministerului de Finanţe ca să creeze un buffer, adică o zonă de tampon, de protecţie, astfel încât să ne asigurăm că, pentru valoarea pe care o va avea Standard & Poor's în luna februarie, atunci când vedem cât costă cu adevărat lucrurile în plată, să nu avem vreo surpriză care să ne ducă la downgrade de rating de ţară. Şi atunci, practic, începem cu valoarea de referinţă de 4.000, iar la rectificare trecem la 4.100, care era valoarea iniţială", a declarat Dragoş Pîslaru la Digi24.
