Patru medici şi două asistente de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” din Bucureşti au fost trimişi în judecată în dosarul pacienţilor care au murit în condiţii suspecte la secţia de Terapie Intensivă. Procurorii susţin că patru bolnavi ar fi murit după ce tratamentele de care depindea supravieţuirea lor ar fi fost reduse intenţionat, fără justificare medicală. Ancheta vizează şi o tentativă de omor calificat, dar şi presupuse încercări de ascundere a intervenţiilor prin modificarea documentelor medicale.
Potrivit rechizitoriului, medicii ar fi acţionat după un mecanism prin care identificau pacienţii consideraţi fără şanse de supravieţuire şi modificau ulterior tratamentele administrate acestora. În unele situaţii, dozele unor medicamente esenţiale ar fi fost reduse, iar în altele nu ar fi fost aplicate măsurile necesare pentru salvarea bolnavilor.
Ce acuzaţii le aduc procurorii celor patru medici şi celor două asistente
Una dintre doctoriţe este acuzată de patru infracţiuni de omor calificat, instigare la fals intelectual şi fals intelectual. Cele patru decese pentru care este cercetată s-ar fi produs în mai 2023, precum şi în zilele de 4 şi 7 aprilie 2024. În data de 4 aprilie 2024 ar fi murit doi pacienţi.
O altă doctoriţă este acuzată de două infracţiuni de omor calificat, fapte despre care anchetatorii susţin că ar fi fost comise împreună cu prima inculpată, pe 4 aprilie 2024. Aceasta trebuie să răspundă şi pentru instigare la fals intelectual.
Un al treilea medic a fost trimis în judecată pentru tentativă de omor calificat, într-un caz care ar fi avut loc pe 13 aprilie 2023.
Cea de-a patra doctoriţă este acuzată că ar fi încercat să determine săvârşirea unui omor calificat. Procurorii susţin că, în martie 2022, aceasta i-ar fi cerut unei asistente să reducă tratamentul unui pacient, să treacă în documentele medicale valori diferite de cele reale şi să nu intervină în cazul unui stop cardio-respirator. Potrivit anchetatorilor, indicaţiile nu ar fi fost respectate.
Cele două asistente sunt acuzate de mărturie mincinoasă, iar una dintre ele şi de fals intelectual. Acuzaţiile vizează declaraţii pe care procurorii le consideră neconforme cu realitatea şi presupuse modificări ale documentelor medicale.
Noradrenalina, oxigenul şi presupusa metodă „nora pentru vizită”
Anchetatorii descriu în rechizitoriu mai multe modalităţi prin care tratamentul pacienţilor ar fi fost modificat pentru a le grăbi moartea.
Una dintre metode ar fi constat în reducerea bruscă a dozelor de noradrenalină, un medicament esenţial pentru menţinerea tensiunii arteriale la pacienţii aflaţi în stare critică. Potrivit procurorilor, în anumite cazuri, cantitatea administrată ar fi fost coborâtă de la doze terapeutice ridicate până la un nivel de numai 1 ml pe oră.
O altă intervenţie reclamată de anchetatori ar fi fost reducerea concentraţiei de oxigen administrat prin ventilatoarele mecanice. Aceasta ar fi fost coborâtă, în unele situaţii, până la 21%, adică nivelul de oxigen din aerul atmosferic.
Procurorii susţin că au existat şi situaţii în care pacienţii nu ar fi fost resuscitaţi atunci când intrau în stop cardio-respirator, deşi starea lor impunea intervenţia personalului medical.
Pentru a ascunde presupusele intervenţii, unele cadre medicale ar fi consemnat în foile de observaţie valori diferite de cele ale tratamentelor administrate efectiv.
Un alt detaliu descris în anchetă este practica denumită „nora pentru vizită”. Potrivit procurorilor, înainte ca familiile să intre în salon, doza de noradrenalină ar fi fost crescută temporar, astfel încât situaţia pacientului să pară mai bună. După plecarea aparţinătorilor, tratamentul ar fi fost redus din nou.
Dosarul vizează astfel patru decese, o tentativă de omor calificat şi un caz în care indicaţiile privind reducerea tratamentului nu ar fi fost puse în aplicare.
