Probleme repetate la centrala nucleară de la Cernavodă. Reactorul 1 s-a oprit din nou luni seară, la numai trei zile după ce fusese repornit, în urma unei defecţiuni apărute la partea clasică a instalaţiei, nu la cea nucleară. Unitatea ar urma să fie reconectată la Sistemul Energetic Naţional joi, potrivit estimărilor Transelectrica. Până atunci, România trebuie să acopere deficitul de producţie prin importuri de electricitate, care au depăşit în anumite momente 3.000 MW. Situaţia pune presiune şi pe hidrocentrale, ale căror rezerve trebuie păstrate pentru perioada de iarnă.
Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă fusese repornită vineri, după mai bine de trei luni în care nu a funcţionat. Planul era ca reactorul să revină la capacitatea normală de producţie în 24-48 de ore.
Lucrurile nu au evoluat însă conform estimărilor. Luni, în jurul prânzului, reactorul producea aproximativ 520 MW, adică două treimi din capacitatea sa de 700 MW. Câteva ore mai târziu, în jurul orei 18:00, unitatea a fost oprită complet.
Nuclearelectrica a anunţat că oprirea a fost provocată de o defecţiune la partea clasică a instalaţiei. Asta înseamnă că problema nu a fost identificată la reactorul nuclear propriu-zis, ci la echipamentele care asigură funcţionarea sistemului de producere a energiei electrice.
Potrivit unor informaţii din sectorul energetic, defecţiunea ar fi fost provocată de probleme la injectoare, componente care ar fi fost afectate după perioada îndelungată în care reactorul a stat oprit.
În urma incidentului, conducerea Nuclearelectrica a decis şi înlocuirea directorului tehnic al centralei. Surse din domeniu au indicat că ar putea fi vorba despre o eroare umană şi despre nerespectarea întocmai a unor proceduri.
Repararea instalaţiei ar urma să fie făcută înainte de reluarea procedurilor de pornire. Potrivit estimărilor publicate de Transelectrica, reactorul ar trebui să fie reconectat la sistemul energetic naţional joi, în jurul orei 12:00. În paralel, sunt efectuate şi teste pentru repornirea Unităţii 2.
România importă cantităţi mari de electricitate. Hidrocentralele sunt nevoite să acopere deficitul
Oprirea reactorului 1 a avut efecte asupra echilibrului sistemului energetic naţional. Cele două unităţi nucleare de la Cernavodă asigură împreună aproximativ 20% din producţia de electricitate a României atunci când funcţionează la capacitate maximă.
Datele Transelectrica arată că importurile au crescut semnificativ după oprirea reactorului, ajungând în anumite momente la aproximativ 3.100 MW.
Marţi dimineaţă, la ora 9:40, România avea un consum de peste 7.200 MW, în timp ce producţia internă era de aproximativ 5.300 MW. Diferenţa de aproape 1.900 MW era acoperită prin importuri.
În acelaşi timp, hidrocentralele şi centralele pe gaze au fost solicitate mai mult pentru a compensa lipsa energiei produse de reactorul nuclear. Hidroenergia a ajuns la aproximativ 1.800 MW, reprezentând aproape o treime din producţia internă la acel moment.
Problema este că România nu dispune de rezerve mari de apă în lacurile de acumulare. Gradul de umplere al acestora este sub 50%, iar cantităţile disponibile trebuie gestionate cu atenţie în perspectiva sezonului rece.
Directorul general al Hidroelectrica, Dan Plaveti, declara luni că rezervele de apă sunt administrate cu prudenţă, tocmai pentru a asigura funcţionarea hidrocentralelor şi în perioada de iarnă.
Oprirea reactorului a avut efecte şi asupra preţurilor energiei. Pe Piaţa pentru Ziua Următoare, unde se tranzacţionează electricitatea cu livrare în ziua următoare, preţul din România a crescut de la 388 de euro/MWh luni la 411 euro/MWh pentru energia livrată marţi.
România a ajuns astfel a doua cea mai scumpă piaţă spot din Europa, după Polonia, unde preţul ajunsese la 460 de euro/MWh. Pe această piaţă se tranzacţionează aproximativ o treime din consumul de electricitate.
Importurile la preţuri ridicate şi presiunea asupra hidrocentralelor complică situaţia sistemului energetic, în condiţiile în care România trebuie să îşi asigure suficiente resurse pentru lunile de iarnă.
