Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski intenţionează să anunţe la 24 februarie planurile pentru alegerile prezidenţiale organizate concomitent cu un referendum pe tema acordului de pace cu Rusia, scrie miercuri Financial Times, citând oficiali ucraineni şi europeni implicaţi în planificare.
Ucraina a început să planifice alegerile prezidenţiale împreună cu un referendum privind un posibil acord de pace cu Rusia, a relatat miercuri Financial Times, preluat de Reuters.
Reuters a relatat săptămâna trecută că, în conformitate cu un cadru discutat de negociatorii americani şi ucraineni, orice acord de pace va fi supus unui referendum la care alegătorii ucraineni ar vota simultan cu alegerile naţionale.
Oficialii au discutat posibilitatea ca alegerile naţionale şi referendumul să aibă loc în luna mai.
Rusia, Ucraina şi Statele Unite s-au întâlnit săptămâna trecută la Abu Dhabi pentru a doua rundă de negocieri trilaterale. Acestea nu au dus la niciun progres major, ci doar la un schimb de 314 prizonieri de război, primul schimb de acest fel din octombrie.
Kremlinul a declarat marţi că nu a fost stabilită încă o dată pentru următoarea rundă de negocieri de pace privind Ucraina, dar a afirmat că negocierile vor avea loc probabil în curând.
Potrivit Ukrainska Pravda, toate sondajele recente arată că majoritatea ucrainenilor sunt împotriva alegerilor înainte de încetarea ostilităţilor.
De asemenea, majoritatea ucrainenilor chestionaţi resping categoric propunerea de a transfera întreg Donbasul sub controlul Rusiei în schimbul garanţiilor de securitate din partea SUA şi Europei.
În acelaşi timp, majoritatea ucrainenilor chestionaţi – 55% – susţin organizarea unui referendum pe tema unui acord de pace care să pună capăt războiului cu Rusia, iar 32% sunt împotriva.
În acelaşi timp, Reţeaua Civică OPORA a reamintit că legislaţia actuală interzice organizarea de referendumuri în timpul stării de urgenţă, deoarece în astfel de condiţii este imposibil să se asigure participarea a milioane de ucraineni aflaţi în străinătate, precum şi a personalului militar, să se depăşească toate ameninţările la adresa securităţii, campaniile de dezinformare şi să se restabilească pe deplin infrastructura electorală distrusă. Chiar dacă ostilităţile încetează, pregătirea unui astfel de referendum va necesita mult timp şi schimbări complexe, scrie News.ro.
Preşedintele american declarase deja că „la un moment dat vor fi necesare alegeri” în Ucraina. Generalul Keith Kellogg, emisarul special al lui Donald Trump pentru conflictul ruso-ucrainean, menţionase şi el acest lucru pe 1 februarie într-un interviu acordat Reuters: „Majoritatea ţărilor democratice organizează alegeri în timp de război. Cred că este important ca acestea să aibă loc. Cred că este un lucru bun pentru democraţie”.
Cu toate acestea, legea marţială, prelungită în mod permanent de la invazia din 24 februarie 2022, împiedică organizarea alegerilor. Partidele politice ucrainene, reunite în perioada 10-12 noiembrie 2023, au convenit să organizeze alegeri „la şase luni după încetarea legii marţiale”.
Kievul se confruntă astferl cu o dilemă: „Cum să rămână o democraţie exemplară, demnă de aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce luptă pe front fără a se diviza?”, rezuma Tatiana Kastueva-Jean, directoarea Centrului Rusia/Eurasia al IFRI, pentru Le Figaro .
Vladimir Putin a fost reales triumfal cu un scor sovietic de 87% pe 17 martie 2024. Rusia, care nu se află oficial în război, ci a lansat o „operaţiune militară specială”, nu şi-a modificat calendarul electoral. „O simulare de alegeri”, a comentat ironic preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Deja la jumătatea lunii decembrie, preşedintele ucrainean sugerse că este favorabil cedării unor teritorii către Rusia în schimbul păcii. Cu toate acestea, el a precizat că un astfel de acord nu ar putea fi încheiat decât după un referendum. Ar fi o procedură necesară pentru a modifica Constituţia ucraineană, care prevede indivizibilitatea teritoriului. Nimic nu garantează însă că ucrainenii, atacaţi de ruşi din 2014 şi supuşi unei invazii pe scară largă din 2022, vor fi dispuşi să renunţe la o parte din ţara lor în favoarea agresorului, notează Le Figaro.
