Guvernul Luca Niculescu, dominat de miniştrii PSD, promite că pensiile vor fi indexate de la 1 ianuarie 2027 după doi ani în care veniturile seniorilor au fost îngheţate. Măsura aşteptată de 4,5 milioane de pensionari se anunţă a fi costisitoare. Legea spune că pensiile trebuie să fie indexate cu rata anuală a inflaţiei plus jumătate din creşterea reală a salariului mediu pe economie. Nu este clar de unde va face rost Guvernul Niculescu de banii necesari, având în vedere ţinta de deficit şi provocările fiscal-bugetare pentru anul 2027.
Legea pensiilor spune că veniturile pensionarilor trebuie să fie indexate cu rata medie a inflaţiei, la care se adaugă jumătate din creşterea reală a salariului mediu brut din România. Acest indicator este calculat prin scăderea inflaţiei din creşterea salariului mediu brut. Pentru indexarea pensiilor din 2027 se iau în calcul datele de la INS pentru anul 2025, potrivit legii pensiilor publice, deoarece datele statistice pentru 2026 nu au cum să fie definitivate până la finalul anului.
Cu cât ar trebui să crească pensiile, conform legii
Conform Institutului Naţional de Statistică, câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naţionale în anul 2025 a fost 8.716 lei, cu 8,1% (+655 lei) mai mare faţă de anul 2024. Inflaţia medie anuală a fost de 7,3% în anul 2025. Asta înseamnă că în 2025 s-a înregistrat o creştere reală a salariului mediu brut de 0,8% (8,1% creşterea salariului brut minus 7,3% inflaţia).
Potrivit legii pensiilor, indexarea din 2027 ar trebui să fie de 7,7%: 7,3% care reprezintă rata anuală a inflaţiei plus 50% din creşterea reală a salariului mediu brut, adică 0,4%.
Cât va costa impactul unei majorări de 7,7%
„Despre indexare, pentru că presupun că şi asta vă va interesa, avem o lege în vigoare, legea trebuie respectată. Calculele vor trebui făcute după rectificarea bugetară. Mă refer în primul rând la calculele referitoare la inflaţie. Sigur că ele sunt predictibile, în sensul că avem deja o prognoză despre evoluţia inflaţiei, dar după ce vom avea acele calcule vom şti exact care este necesarul din punct de vedere legal”, a declarat ministrul Manole după ce legea indexării pensiilor nu a fost respectată în 2025 şi 2026.
Florin Manole lasă de înţeles că pentru indexarea pensiilor sunt încă necesare calcule pentru anul 2026, care nu s-a încheiat încă. În realitate însă, legea spune că indexarea pensiilor se face folosind indicatori definitivi, iar cei mai recenţi sunt pentru anul 2025, unii dintre ei fiind publicaţi chiar în luna septembrie a acestui an.
Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în 2024, când pensiile au fost indexate cu 13,8%, cât a fost rata anuală a inflaţiei în anul 2022, nu în anul 2023.
Conform bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2026, unde s-a estimat că plata pensiilor va costa în jur de 154 miliarde de lei, indexarea cu 7,7% a pensiilor din sistemul public în 2027 ar avea un impact de 11,8 miliarde de lei.
Politicienii decid după bunul plac cu cât cresc pensiile
Florin Manole, ministrul Muncii de la PSD, a declarat în timpul audierilor din comisiile de specialitate din Parlament că se ia în calcul o indexare a pensiilor cu 7,3% (rata anuală medie a inflaţiei pentru anul 2025), al cărei cost ar putea ajunge la 9,6 miliarde de lei. Ministrul nu a precizat la ce bază de calcul s-a raportat când a venit cu impactul bugetar.
Conform bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026, 7,3% din 154 miliarde de lei reprezintă o cheltuială în plus pentru stat de 11,2 miliarde de lei, mult mai mare decât cele 9,6 miliarde vehiculate de Florin Manole.
Indexarea pensiilor, între formula legală şi decizia politică
Indexarea pensiilor rămâne însă o decizie politică, iar guvernul poate decide asupra oricărui procent atunci când vine vorba despre creşterea pensiilor. Asta înseamnă că formula legală pentru majorarea pensiilor nu garantează că politicienii vor respecta legea. După indexarea şi recalcularea pensiilor din 2024, înainte de alegerile prezidenţiale şi parlamentare, Guvernul Ciolacu a luat decizia de a îngheţa pensiile în 2025, iar Guvernul Bolojan a menţinut această decizie şi în 2026, chiar dacă legea spune că pensiile trebuie să fie indexate anual.
Scenarii: indexarea pensiilor cu 5%, 7% şi 10%
Într-un scenariu mai conservator, indexarea pensiilor cu 5% ar însemna o cheltuială de peste 7 miliarde de lei, iar pensia minimă va creşte de la 1.281 de lei la 1.345 de lei (o creştere de 64 de lei), iar pensia medie de la 2.814 lei la 2.954 de lei (o creştere de 140 de lei).
În cazul indexării pensiilor cu 7%, pensia minimă va ajunge la 1.371 de lei, iar cea medie la 3.011 lei.
Indexarea cu 10% a pensiilor din România ar însemna ca pensia minimă să crească de la 1.281 de lei la 1.409 lei, iar cea medie să crească de la 2.814 lei la 3.095 de lei. Însă impactul ar fi unul foarte mare pentru bugetul de stat – 15 miliarde de lei.
Decizia va fi luată împreună cu Ministerul Finanţelor
„Vreau să spun că decizia va fi luată în colaborare cu Ministerul de Finanţe şi cu primul-ministru, pentru că avem un pact fiscal-bugetar pe care trebuie să îl respectăm, o ţintă de deficit pe care trebuie să o respectăm. Dar aceasta nu trebuie să se facă cu împovărarea celor mai nevoiaşi dintre cetăţeni, pentru că ar fi neechitabil.
Deci prudenţa este obligatorie din motive fiscal-bugetare, dar în acelaşi timp şi echitatea este obligatorie din motive legale şi principiale”, a declarat ministrul propus de PSD la ministerul Muncii.
850.000 de pensionari primesc pensia minimă
În România, conform datelor de la Casa Naţională de Pensii Publice, 850.000 de persoane primesc indemnizaţia socială pentru pensionari, adică o pensie minimă de 1.281 de lei. Sunt acei pensionari care au lucrat în agricultură sau foarte mulţi ani la negru, care au avut perioade lungi de activitate fără contribuţii suficiente sau venituri declarate foarte mici. În baza contribuţiilor lor, au primit decizii de pensionare de zeci sau sute de lei de la Casa Naţională de Pensii Publice.
Datele CNPP arată că 664.000 de seniori ar fi trebuit, conform drepturilor de pensionare, să primească o pensie mai mică de 1.000 de lei. În cazul lor, statul le plăteşte de la buget diferenţa dintre pensia lor şi pensia minimă, diferenţă care ajunge în medie la 500-600 de lei pentru fiecare persoană. Asta înseamnă că un pensionar care ar fi trebuit să primească 700 de lei de la CNPP mai primeşte 581 de lei de la guvern, de la bugetul de stat, ca veniturile sale să fie ridicate la nivelul indemnizaţiei sociale minime (pensiei minime).
De unde face rost de bani Guvernul Niculescu
2027 se anunţă a fi un an cu mari provocări bugetare pentru Guvernul Niculescu. Prima problemă pe care guvernul trebuie să o rezolve este rectificarea bugetară, urmată de bugetul pentru anul 2027. România trebuie să se încadreze într-o ţintă de deficit de 6% în 2026 şi trebuie să scadă spre 5% în 2027.
Cum politicienii au promis că nu o să crească taxele şi impozitele în 2027, iar ţara noastră va pierde sume importante din bani europeni deoarece perioada de implementare a PNRR s-a încheiat, sursele de finanţare a noilor cheltuieli sunt incerte. Asta în condiţiile în care PSD propune creşterea cheltuielilor cu alocaţiile şi indemnizaţiile pentru persoanele cu dizabilităţi, dar şi scăderea veniturilor de pe urma eliminării plăţii CASS pentru mame şi veterani. Nu este clar dacă pentru a face rost de aceşti bani se vor introduce noi taxe, se vor reduce cheltuielile statului sau pur şi simplu se vor împrumuta bani.
