Comisia Europeană este pregătită să strângă şuruburile împotriva ţărilor care încalcă normele democratice, prin corelarea plăţilor de miliarde de euro cu respectarea standardelor europene, scrie POLITICO.
Aceasta înseamnă că guvernele, în special Ungaria, care au încălcat standardele UE privind statul de drept prin represiunea libertăţii judiciare şi a mass-media, riscă să piardă finanţare substanţială din bugetul centralizat al UE.
Planul de cheltuieli al UE pentru perioada 2028-2034, care urmează să fie publicat miercurea viitoare şi care marchează începutul a cel puţin câţiva ani de negocieri laborioase, va extinde legătura dintre plăţi şi regresul democratic, potrivit unui document consultat de POLITICO. Anterior, doar părţi din bugetul de 1,2 trilioane de euro au fost corelate.
Această mişcare va exacerba probabil tensiunile dintre Comisie şi prim-ministrul ungar Viktor Orbán, care se confruntă cu perspectiva foarte reală de a pierde puterea după 15 ani, în urma alegerilor programate pentru 2026. El a avut o relaţie turbulentă cu factorii de decizie din UE şi cu guvernele altor state, care au criticat ceea ce consideră a fi politicile sale favorabile Rusiei şi autoritare.
Deşi UE a luat măsuri împotriva Ungariei şi a reţinut deja o parte din finanţare – iar Orbán le-a îngreunat situaţia ameninţând că va bloca eforturile europene de a sancţiona Moscova – următorul buget „va prevedea un sistem de condiţionalitate simplificat şi armonizat pentru toate fondurile UE alocate statelor membre”, conform documentului.
Comisia doreşte să se îndepărteze de sistemul actual, în care „statele membre cu anumite probleme ar putea fi tentate să transfere anumite investiţii între programe pentru a evita să fie supuse unei anumite condiţii”, se arată în raport.
Mai multe ţări ale UE au susţinut întărirea legăturii dintre statul de drept şi finanţare în documentele prezentate Comisiei înainte de propunerea de buget. După publicarea acesteia, guvernele vor începe negocierile între ele privind un text final ― însă acesta este un proces îndelungat care nu se aşteaptă să se încheie până în 2027.
„Regulamentul privind condiţionalitatea trebuie aplicat tuturor fondurilor UE”, a scris Finlanda în documentul său de poziţie privind noul buget, consultat de POLITICO.
Însă Ungaria a replicat în propriul document că aceste reguli „au permis exercitarea unor presiuni politice arbitrare în domenii de politică care nu au legătură cu protejarea bugetului Uniunii”. Slovacia, care a fost, de asemenea, criticată din cauza unor probleme legate de statul de drept, a reiterat aceste argumente în propria sa declaraţie.
Ungaria pierde deja 18 miliarde de euro din finanţare suspendată din cauza încălcărilor legislaţiei europene în ultimii ani. Orbán, care face campanie electorală pe o platformă anti-UE, este puţin probabil să ia măsuri pentru a recupera plăţile înainte de a se confrunta cu votul public.
Potrivit unui diplomat UE, Comisia exploatează slăbiciunile interne ale lui Orbán - acesta este în urma rivalului său conservator pro-UE, Péter Magyar, în sondaje - pentru a propune reguli mai stricte. Având în vedere că nu se aşteaptă ca ţările UE să voteze noile reguli până în 2027, există şansa ca Orbán să fie plecat din funcţie înainte de aprobarea bugetului.
Oficialii Comisiei sunt încrezători că un guvern condus de Magyar va reface legăturile cu Bruxelles-ul şi va implementa reformele cerute de UE pentru a accesa fondurile blocate.
Conform planului, bugetul ar conţine o legătură directă între încălcarea statului de drept de către un guvern şi plata aferentă care este suspendată, a declarat un oficial UE.
Aceasta înseamnă că, deşi subvenţiile pentru fermieri vor fi neatinse de deriva autoritară a unui guvern, un program de schimb de studenţi ar putea avea de suferit dacă au existat încălcări ale libertăţii academice.
Comisia doreşte ca banii să continue să ajungă la beneficiarii finanţării UE ― cum ar fi ONG-urile sau universităţile ― indiferent dacă un guvern respectă sau nu statul de drept.
Ideea generală este că societatea civilă nu ar trebui să suporte greul greşelilor unui lider.
Renew, grupul liberal al Parlamentului European, doreşte să ducă acest lucru cu un pas mai departe. Acesta susţine transferul direct al fondurilor UE îngheţate către societatea civilă, ocolind efectiv guvernul central.
Acest nou sistem, cunoscut sub numele de „condiţionalitate inteligentă”, ar marca o schimbare faţă de regulile actuale, în care fondurile îngheţate sunt returnate colectiv celor 27 de ţări ale UE după o anumită dată de expirare.
„Am stabilit condiţii clare: Fără bani UE pentru autocraţi, dar sprijin continuu pentru societatea civilă”, a declarat joi Valérie Hayer, preşedinta Renew. „Ea [preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen] şi-a asumat un angajament. Acum depinde de ea să-şi ţină cuvântul.”
Cu toate acestea, „condiţionalitatea inteligentă” a fost criticată pe motiv că reduce stimulentele pentru guvernele naţionale de a realiza reformele necesare.
Se aşteaptă ca comisarii să rezolve această problemă în timpul discuţiilor de urgenţă privind bugetul, programate pentru weekend.
