Premierul Bolojan şi ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, s-au întâlnit cu reprezentanţii agenţiei de rating Fitch, în cadrul procesului de evaluare periodică a evoluţiilor economice şi fiscale ale României. Agenţia Fitch are prevăzută pentru 13 februarie o nouă evaluare de rating pentru România, conform datelor oficiale, scrie Profit.ro.
La întrevedere a participat şi directorul general al Trezoreriei Statului, Ştefan Nanu.
Discuţiile au vizat principalele măsuri de politică fiscal-bugetară aflate în implementare, evoluţia finanţelor publice şi perspectivele macroeconomice, precum şi modul în care acestea susţin stabilitatea economică şi predictibilitatea necesară mediului investiţional.
”Premierul a prezentat direcţiile asumate de Guvern pentru consolidarea fiscală, cu accent pe controlul cheltuielilor publice, creşterea eficienţei utilizării resurselor bugetare şi menţinerea unei traiectorii sustenabile a datoriei publice, în concordanţă cu angajamentele asumate.
Totodată, a fost reafirmată abordarea responsabilă a Guvernului în ceea ce priveşte politicile economice şi fiscale pe termen mediu, orientată spre întărirea stabilităţii macroeconomice şi consolidarea încrederii investitorilor în economia României”, a transmis Execiutivul.
Fitch a menţinut, în vară, ratingul României pe ultima treaptă recomandată pentru investiţii, BBB-, cu perspectivă negativă, citând situaţia precară a finanţelor publice, perspectivele slabe privind creşterea economică şi polarizarea politică ridicată.
Şi atunci reprezentanţii agenţiei au avut discuţii la Guvernul României.
După cum a anunţat anterior Profit.ro, discuţiile au loc înainte ca Guvernul să îşi angajeze răspunderea pe măsurile de reformă administrativă, menite să reducă şi mai mult cheltuielile bugetare, şi de relansare economică, dar mai ales înainte de adoptarea bugetului pentru 2026, prevăzută pentru luna februarie.
Ţinta de inflaţie pentru 2026, cu care lucrează în prezent Guvernul, este în jurul a 4-4,5%, a anunţat premierul Bolojan, care a precizat că anul acesta nu se mai impune majorarea TVA.
Premierul a arătat că anul acesta inflaţia ar trebui să scadă, adimţând că majorarea TVA are un efect uşor inflaţionist.
”Anul acesta, ţinta de inflaţie pe care în momentul de faţă se lucrează, vă rog să o luaţi cu titlul indicativ, ar trebui să fie 4-4,5%, în aşa fel încât să atingem un deficit de cât mai aproape de 6%, peste 6%. Asta în condiţiile în care, practic, jumătate din aceste 6% reprezintă două bânzile pe care trebuie să le plătim pentru creditele luate în anii anteriori sau pentru finanţarea datoriei curente”, a arătat Bolojan.
Întrebat dacă Guvernul va mai majora TVA, prim-ministrul a fost categoric: ”Nu, nu se impune acest lucru”.
Premierul Bolojan a mers anterior la BNR pentru a discuta cu Guvernatorul Mugur Isărescu.
Faptul că România a înregistrat o scădere a deficitului bugetar este „foarte important”, deoarece un deficit mare generează inflaţie şi „neclarităţi” în ceea ce priveşte dezvoltarea economică a României, a spus Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.
„Deficitul bugetar reprezenta principala problemă, era generator de inflaţie, era generator de datorie publică, era generator de o serie întreagă de neclarităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea economică a României şi stabilitatea economică a României. Consolidarea fiscală a dat rezultate, ne permite să abordăm cu mai multă încredere - şi cu sprijinul Guvernului - bătălia împotriva inflaţiei, care este o funcţie a Băncii Naţionale. Aşa că sunt câteva premize pentru în 2026, ceva mai coerente din perspectiva macroeconomică şi ceva mai stabile, care să se îndrepte în direcţia care aduce această consolidare pe care o aşteptăm cu toţii de ceva vreme”, a explicat el.
El a spus că dobânda cheie, de 6,5%, este mult sub inflaţie.
Primele date ale bugetului 2026 indic un PIB prognozat de peste 2.000 miliarde lei.
Ministrul Finanţelor, Alexandur Nazare, a anunşat că la jumătatea lunii viitoare, cel mai probabil, va fi aprobată legea bugetului de stat.
Anterior, Fitch a avertizat România că are nevoie de mai multe progrese în reducerea deficitului bugetar pentru a-şi îmbunătăţi perspectiva ratingului suveran, deoarece se confruntă în continuare cu riscuri din cauza creşterii economice slabe şi a creşterii datoriei publice.
Ţara, al cărei rating de credit este cu doar o treaptă peste categoria “junk”, nerecomandată investitorilor, cu o perspectivă negativă, a aprobat unele măsuri pentru a reduce deficitul bugetar la 6,5% din produsul intern brut în acest an.
Totuşi, va avea nevoie de mai multe reforme pentru a atinge un obiectiv-cheie de stabilizare a datoriei publice, a declarat Malgorzata Krzywicka, director la Fitch Ratings, într-un interviu pentru Bloomberg.
“Pentru România, reprezintă un efort de consolidare multiannual, care ar necesita măsuri suplimentare pentru a aduce deficitul mai aproape de cele ale ţărilor comparabile. Chiar şi atingerea unui deficit de 5% din PIB este încă un drum lung pentru România, având în vedere poziţia de plecare slabă”, a spus Krzywicka.
După ce a depăşit cea mai gravă criză politică de la prăbuşirea comunismului, care a zdruncinat pieţele financiare anul trecut, administraţia pro-UE a României a adoptat o serie de creşteri de impozite pentru a reduce cel mai mare decalaj fiscal al blocului comunitar, de 9% din produsul intern brut, în 2024.
Deficitul a fost de puţin sub 8,4% din PIB anul trecut, a declarat marţi şeful Trezoreriei, Şefan Nanu.
Deşi obligaţiunile româneşti şi-au revenit în a doua jumătate a anului trecut, costurile de împrumut ale ţării rămân printre cele mai mari din UE. Inflaţia a crescut şi ea.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că reducerea costului datoriei este una dintre principalele sale priorităţi, deoarece guvernul va plăti aproape echivalentul a 3% din PIB în dobânzi în 2026.
Guvernul său nu a prezentat încă bugetul pentru 2026 şi nici mai multe detalii despre ajustările fiscale suplimentare.
“Pentru noi, ceea ce este important este perspectiva stabilizării datoriei pe termen mediu. Deci, ce fel de consolidare este necesară pentru a stabiliza datoria şi apoi dacă guvernul poate face acest lucru”, a spus Krzywicka.
Coaliţia de guvernare din România, formată din patru partide cu agende politice conflictuale, a convenit asupra unui set de reforme, inclusiv o reducere cu 10% a cheltuielilor în administraţia publică.
Aprobarea finală în parlament este încă în aşteptare, iar riscurile la adresa stabilităţii politice au apărut după ce social-democraţii, cel mai mare partid de guvernare, au declarat că îşi vor revizui poziţia în coaliţie până la sfârşitul lunii ianuarie.
Fitch estimează o creştere economică în România de doar aproximativ 1% în acest an şi anul viitor, un ritm “relativ slab” în comparaţie cu ritmul de expansiune al României din trecut, care a impulsionat convergenţa economică şi a susţinut ratingul acesteia, potrivit oficialului Fitch.
“Fondurile UE rămân un element-cheie în analiza noastră, deoarece acesta este singurul tip de element anticiclic care poate ajuta România, având în vedere nevoile de consolidare”, a precizat Krzywicka.
Comentariile ei reflectă mesajul transmis de Fitch în toamnă, potrivit căruia reducerea deficitelor şi stabilizarea datoriei guvernamentale sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea ratingului României.
Într-un raport publicat în octombrie, Fitch a subliniat că disponibilitatea fondurilor UE, în special finanţarea în valoare totală de 21,6 miliarde de euro (sau 6,1% din PIB proiectat pentru 2025) prin PNRR, va oferi “singurul stimul anticiclic semnificativ, stabilind un prag pentru ratele de creştere a produsului intern brut pe termen scurt”.
