Premierul spune că România nu poate discuta intrarea în zona euro înainte de reducerea deficitului sub 3% din PIB
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, la Berlin, că aderarea României la zona euro ar putea deveni o temă centrală în dezbaterea politică internă, în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028, moment în care partidele ar putea ajunge la un consens similar celui din perioadele aderării la Uniunea Europeană şi NATO.
Şeful Executivului a subliniat însă că, în prezent, acest obiectiv nu se află pe agenda imediată a Guvernului, din cauza nivelului ridicat al deficitului bugetar.
Deficitul, principalul obstacol în calea aderării
„Până nu atingem o cotă de deficit care să se situeze sub 3%, acest tip de problemă nu este pe agendă”, a declarat Ilie Bolojan, întrebat când ar putea România să adopte moneda euro.
Premierul a făcut o comparaţie cu Bulgaria, care îndeplineşte deja criteriile legate de deficitul bugetar, subliniind că România a înregistrat în ultimii ani deficite foarte mari, ceea ce complică parcursul spre zona euro.
Angajament pentru reducerea deficitului până în 2030
Potrivit premierului, România se află într-un proces de ajustare fiscală, iar ţinta pentru anul în curs este un deficit de aproximativ 6,2–6,3% din PIB. Guvernul şi-a asumat reducerea graduală a deficitului către pragul de 3% până în anul 2030.
„Suntem într-o situaţie în care ne reducem deficitele şi avem acest angajament clar”, a precizat Bolojan.
Zona euro, posibil proiect politic de consens
Ilie Bolojan a mai arătat că aderarea la zona euro ar putea deveni o prioritate naţională asumată politic, dacă va exista voinţă comună la nivelul principalelor forţe politice.
„Aceasta ar putea fi o temă de bază la alegerile parlamentare din 2028, când forţele politice ar putea cădea de acord asupra acestei priorităţi, aşa cum s-a întâmplat în anii în care România a aderat la Uniunea Europeană sau la NATO”, a concluzionat premierul.
