Banca Naţională a României a menţinut la 6,5% rata dobânzii de politică monetară, decizie larg anticipată, şi se aşteaptă la o creştere considerabilă a inflaţiei în următoarele luni, având în vedere expirarea schemei de plafonare la electricitate şi creşterea TVA şi a accizelor de la 1 august, scrie Profit.ro.
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte considerabil în următoarele luni, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor TVA şi a accizelor, urcând astfel mult deasupra valorilor indicate de prognoza din mai 2025 pe orizontul scurt de timp", arată BNR în comunicatul de după şedinţa de politică monetară.
BNR anticipa o inflaţie de 4,6% la finele anului, în raportul din mai, înainte de anunţarea creşterilor de taxe şi accize, prognoză revizuită în sus de la 3,8%. Economiştii băncilor comerciale estimează că inflaţia va urca la 7,5-8% la finele acestui an, ca urmare a noilor taxe, mult peste ţinta BNR de 1,5-3,5%.
Banca centrală sugerează însă că inflaţia va scădea ulterior, ca urmare a reducerii cererii din economie. O politică fiscală mai strânsă va duce şi la corecţia deficitului extern, arată BNR, ceea ce va ajuta la reducerea dobânzilor şi la scăderea presiunilor pe cursul valutar.
"În ansamblul său, pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi implementat din luna august este însă de natură să intensifice presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, în principal prin efectele exercitate asupra cererii agregate, şi să susţină o corecţie relativ rapidă şi consistentă a deficitului de cont curent, cu implicaţii favorabile asupra costurilor de finanţare a economiei şi asupra comportamentului cursului de schimb al leului, inclusiv în perspectivă”, arată BNR.
Banca centrală vorbeşte şi de noile măsuri fiscale care ar putea fi luate, dincolo de cele anunţate, pentru reducerea suplimentară a deficitului bugetar. Alte incertitudini sunt legate de mediul extern.
„Incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor corective suplimentare ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv.
Incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să provină din mediul extern, în condiţiile războiului din Ucraina şi ale situaţiei din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul incertitudinii şi efectelor potenţial generate de politica comercială a SUA şi de măsurile adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale şi al comerţului internaţional”, arată BNR.
Inflaţia a urcat de la 4,9% la 5,5% în mai, pe fondul scumpirii alimentelor şi energiei.
Inflaţia de bază (din care sunt excluse preţurile volatile şi cele administrate) a urcat de la 5,2% la 5,4%, ca urmare a creşterii cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, a transferării treptate în preţurile de consum a costurilor salariale ridicate, creşterea aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi creşterea cursului de schimb, arată BNR.
BNR notează şi stagnarea activităţii economice în primul trimestru din acest an, de la o dinamică trimestrială de 0,5%, ceea ce în opinia băncii centrale sugerează o deschidere a deficitului de cerere agregată în economie mai mare decât cea anticipată.
În termeni anuali, dinamica a încetinit la 0,3%, de la 0,5%. Cererea internă a crescut, rată BNR, în principal seama creşterii investiţiilor, care au revenit în teritoriu pozitiv, în timp ce consumul gospodăriilor a încetinit.
„În schimb, evoluţia exportului net şi-a mărit semnificativ impactul contracţionist şi în primul trimestru al anului curent, dată fiind amplificarea pe mai departe a decalajului negativ dintre dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului importurilor, în condiţiile majorării ceva mai pronunţate a celei din urmă în raport cu trimestrul precedent. Drept urmare, deficitul comercial şi-a reaccelerat puternic creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar deficitul de cont curent şi-a păstrat ritmul înalt de creştere în termeni anuali”, arată BNR.
Banca se aşteaptă la o creştere moderată a economiei în T2 2025, în linie cu previziunile precedente, şi remarcă încetinirea dinamicii vânzărilor cu amănuntul, în timp ce serviciile au recuperat din scăderile din trimestrul precedent. Construcţiile au scăzut uşor, iar producţia industrială a scăzut semnificativ faţă de anul trecut. Totodată, deficitul comercial a accelerat, mai notează BNR.
Economiştii cred că BNR se va uita şi la dinamica economiei în lunile următoare pentru a decide dacă să scadă sau nu dobânzile. Noul scenariu de bază al analiştilor este că BNR va aştepta până anul viitor până să intervină, având în vedere inflaţia ridicată.
În piaţa muncii, banca centrală remarcă scăderea efectivului salariaţilor în martie şi aprilie, dar şi o scădere a ratei şomajului în aprilie-mai, după ce aceasta atinsese 6% în T1. Intenţiile de angajare s-au menţinut, în timp ce deficitul de forţă de muncă raportat de companii a scăzut semnificativ.
BNR menţionează şi evoluţiile din piaţa financiară, de după turul al doilea al alegerilor parlamentare şi remarcă revenirea indicatorilor spre nivelurile din aprilie.
„Condiţiile de pe piaţa financiară au tins să se normalizeze în a doua jumătate a trimestrului II, pe fondul detensionării mediului politic intern după încheierea calendarului electoral şi al progresului discuţiilor vizând formarea noii coaliţii de guvernare şi configurarea pachetului de măsuri fiscale corective, de natură să atenueze îngrijorările investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare. Astfel, principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au consemnat mici scăderi, rămânând totuşi semnificativ peste nivelurile din aprilie, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au corectat relativ rapid şi integral creşterile abrupte înregistrate în prima decadă din mai. Totodată, cursul de schimb leu/euro s-a înscris pe o traiectorie descendentă şi şi-a accentuat uşor descreşterea în prima parte a lui iunie, dar a revenit ulterior la valorile atinse spre finele lunii precedente”, arată BNR.
Următoarea şedinţă de politică monetară va avea loc în 8 august.
