Banca Naţională a României se aşteaptă la o inflaţie mai mare la finele acestui an şi la începutul anului următor. Guvernatorul Mugur Isărescu atrage atenţia că noua prognoză nu include măsurile iminente de corecţie fiscal-bugetară ce urmează să fie luate de la anul, care ar putea afecta şi dinamica inflaţiei, scrie Profit.ro.
BNR a revizuit de la 4% la 4,9% prognoza de inflaţie pentru finele lui 2024 şi de la 3,4% la 3,5% prognoza pentru finele anului viitor. Pe termen scurt, inflaţia ar urma să crească ca urmare a scumpirii mai puternice a alimentelor.
„Prognoza o facem cu datele certe pe care le avem”, spune Isărescu. „Ştim că va urma o corecţie fiscal-bugetară, o ajustare în domeniul fiscal bugetar care se va duce şi spre o ajustare externă. Ambele deficite sunt în jur de 8% (...) Nu avem date certe în privinţa manierei în care se va face, această prognoză se bazează pe datele pe care le avem acum, în funcţie de măsuri, inflaţia va putea să fie mai mare sau mai mică”.
Isărescu spune că BNR va reduce dobânda cheie, aflată acum la 6,5%, "când inflaţia va merge în jos într-o manieră sustenabilă".
"Anumite măsuri fiscale care ar fi luate la începutul anului pot să ducă preţurile în sus. Cum ar fi să reducem dobânda acum ca imediat preţurile să se ducă în sus?", spune Isărescu.
"Majorarea TVA are impact inflaţionist, se duce în preţuri imediat", spune guvernatorul, întrebat ce efect ar avea creşterea TVA, anticipată de unii analişti.
"Ne aşteptăm la un program de corecţie coerent. Înseamnă să adaptezi consumul intern la nivelul producţiei", adaugă Isărescu.
Inflaţia este împinsă în sus „în special din cauza secetei şi a evoluţiei salariilor în sens ascendent”, spune guvernatorul.
„Condiţiile meteo adverse au fost în toată Europa, dar în cazul României au fost mai severe”, spune Isărescu. „Oferta deficitară s-a reflectat rapid în preţul legumelor şi fructelor în trimestrul al treilea”.
Guvernatorul subliniază însă că scumpirile realizate de operatorii comerciali includ presiuni şi din partea altor tipuri de costuri, în principal din partea costurilor cu forţa de munca şi că aceasta este „o temă care ne preocupă”.
Isărescu spune că BNR este pentru creşteri salariale, dar dacă acestea nu sunt corelate cu creşterile de productivitatea, atunci se duc în deficite de cont curent în inflaţie.
„Contul curent nu arată bine deloc”, atrage atenţia Isărescu. „Dinamizarea cererii interne a antrenat creşterea importurilor. Evidenţele sunt clare, sunt trecute în orice manual de economie”.
Creşterea salariilor a alimentat atât creşterea consumului, cât şi creşterea creditului de consum.
„Creditele de consum sunt corelate cu creşterea veniturilor. Pentru că altminteri nu avem cum să explicăm aceste evoluţii la dobânzi înalte ale creditului de consum. Creşteri vioaie ale creditului de consum”, spune Isărescu.
Guvernatorul arată că deviaţia PIB, „cea pe care de regulă o controlăm noi cu politica monetară”, s-a restrâns, pe fondul încetinirii economiei.
Politica monetară a BNR a devenit mai restrictivă, după ce rata inflaţiei a scăzut în ultimele luni, de la 5,4% în iulie la 4,6% în septembrie, spune Isărescu, care susţine că polticia BNR a fost una anticiclică, în timp ce "politica fiscală a fost sufcient de expansivă".
