Premierul demis Ilie Bolojan a prezentat, marţi, bilanţul provizoriu al implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), program prin care România a beneficiat de fonduri importante pentru investiţii şi reforme. Şeful Executivului a susţinut că, în momentul în care a preluat mandatul, programul se afla într-o situaţie dificilă, cu riscul de a deveni un eşec major.
Potrivit datelor prezentate de Bolojan, România a absorbit peste 90% din granturile disponibile şi mai mult de 95% din componenta de împrumuturi. Premierul a arătat că presiunea a fost deosebit de mare în ultimul an, când autorităţile au încercat să deblocheze proiectele şi să renegocieze anumite ţinte şi jaloane.
„Sunt proiecte pe care cetăţenii localităţilor noastre le simt, le vor vedea şi le văd în viaţa de zi cu zi. Am reuşit să facem mai multe reforme. (...) Dacă ar fi să traducem toate aceste proiecte în cifre din datele prezentate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, România a reuşit o absorbţie de peste 90% pe componenta de grant şi de peste 95% pe cea de împrumuturi. Este un rezultat la care Guvernul şi guvernele pe care le-am avut au muncit în aceşti ani, dar presiunea mare a fost pe acest ultim an în care am făcut eforturi importante pentru a debloca PNRR şi pentru a renegocia ţinte, jaloane, pentru ca România să nu piardă bani”, a afirmat premierul Ilie Bolojan, potrivit News.ro.
El a descris situaţia găsită la preluarea mandatului drept una extrem de complicată.
„Dacă se putea mai mult? Cu siguranţă! În primul rând, dacă se începea din timp, dacă exista voinţă politică, iar sumele de bani pe care le-am pierdut sunt generate de către sabotarea de PSD a legii salarizării care ne duce nu doar la pierderi de bani, ci este un semnal anti-reformist”, a afirmat Ilie Bolojan.
Premierul a enumerat şi câteva dintre investiţiile majore realizate prin PNRR. Printre acestea se află Autostrada Moldovei, cu 1,5 miliarde de euro alocate tronsonului Focşani-Bacău, precum şi peste 1,8 miliarde de euro destinate renovării energetice a numeroase clădiri publice şi rezidenţiale.
Un alt proiect important este cloudul guvernamental, investiţie de peste 300 de milioane de euro, prin care peste 30 de instituţii publice sunt deja conectate. În domeniul energiei, peste 450 de milioane de euro au fost direcţionate către surse regenerabile, pentru aproape 1.000 MW de capacitate.
Educaţia a beneficiat de aproximativ 600 de milioane de euro pentru investiţii în şcoli, la care se adaugă 450 de milioane de euro pentru sprijinirea elevilor vulnerabili. În infrastructura de apă şi canalizare au fost finanţaţi peste 90 de kilometri de reţele, în timp ce împăduririle au atras peste 300 de milioane de euro.
În sănătate, PNRR include opt spitale regionale, 1.200 de ambulanţe, 25 de unităţi de terapie intensivă neonatală şi peste 2.000 de cabinete de medicină de familie. Bolojan a avertizat însă că problemele administrative nu dispar odată cu încheierea PNRR şi că reformele trebuie continuate.
„Eforturile reformiste trebuie continuate şi în absenţa acestui program, în aşa fel încât să putem să rămânem într-un sistem stabil şi să nu ratăm etapa următoare. În energie am avut bani, dar, din păcate, ca efect al întârzierilor şi pentru că nu au fost înlocuite capacităţile care trebuiau dezafectate am avut pierderi de bani”, spune Bolojan.
El a subliniat că unele instituţii au avut dificultăţi în gestionarea proiectelor, iar supracontractarea reprezintă o problemă pentru anii următori.
Premierul a dat ca exemplu domeniul transporturilor, unde au fost semnate contracte de 19,5 miliarde de euro, în condiţiile în care suma disponibilă în etapa finală era de aproximativ 5,5 miliarde de euro. În opinia sa, această situaţie demonstrează necesitatea unei planificări mai riguroase şi a începerii proiectelor din timp.
„Capacitatea administraţiei noastre la finalul acestui program constatăm că lasă de dorit în multe locuri. Asta înseamnă că nu am făcut evaluări corecte, am supracontractat pe multe dintre programe, gândiţi-vă că doar pe transporturi am semnat contracte de 19,5 miliarde de euro, deşi în faza aproape finală aveam 5,5 miliarde euro, ceea ce înseamnă o supracontractare importantă care va trebui acoperită în anii următori din alte surse europene sau din bugetele naţionale. De asemenea, am început târziu şi fiecare program de acum înainte ar trebui ghidat de un sentiment al urgenţei din prima zi, să nu lăsăm totul pe ultima sută de metri pentru că asta însemană eforturi majore, riscuri de pierderi de proiecte şi, în mod inevitabil, la miile de proiecte pe care le-a avut se înregistrează întârzieri”, a adăugat premierul interimar.
Bolojan consideră că experienţa PNRR trebuie folosită ca lecţie pentru următoarele programe europene. Potrivit acestuia, România trebuie să îşi îmbunătăţească atât capacitatea administrativă, cât şi modul de planificare, astfel încât să nu repete întârzierile şi riscurile care au marcat implementarea actualului plan.
