AUR critică decizia CCR privind Legea integrităţii şi susţine că hotărârea redeschide dezbaterea despre transparenţa persoanelor aflate în apropierea demnitarilor. Formaţiunea cere aplicarea aceloraşi reguli în cazul tuturor politicienilor.
AUR a reacţionat luni după decizia Curţii Constituţionale privind Legea integrităţii, contestând faptul că prevederea referitoare la persoanele aflate în relaţii similare celor dintre soţi a fost declarată neconstituţională.
Formaţiunea susţine că Nicuşor Dan a contestat extinderea obligaţiilor de transparenţă, iar CCR i-a admis sesizarea. În opinia AUR, soluţia ar trebui să fie clarificarea juridică a noţiunii, nu renunţarea la principiul transparenţei.
„Dacă formularea adoptată de Parlament era insuficient de precisă juridic, soluţia trebuia să fie găsirea unei definiţii clare, nu abandonarea principiului transparenţei", subliniază AUR.
AUR a reacţionat luni după decizia Curţii Constituţionale privind Legea integrităţii, contestând faptul că prevederea referitoare la persoanele aflate în relaţii similare celor dintre soţi a fost declarată neconstituţională.
Formaţiunea susţine că Nicuşor Dan a contestat extinderea obligaţiilor de transparenţă, iar CCR i-a admis sesizarea. În opinia AUR, soluţia ar trebui să fie clarificarea juridică a noţiunii, nu renunţarea la principiul transparenţei.
„Dacă formularea adoptată de Parlament era insuficient de precisă juridic, soluţia trebuia să fie găsirea unei definiţii clare, nu abandonarea principiului transparenţei", subliniază AUR.
Critici privind transparenţa şi deciziile CCR
AUR susţine că există o contradicţie între discursul promovat în trecut de Nicuşor Dan şi formaţiunile care l-au susţinut şi poziţia actuală privind obligaţiile de transparenţă.
„Este greu să nu observăm contradicţia politică. Nicuşor Dan şi formaţiunile care l-au susţinut au construit ani întregi un discurs despre transparenţă şi standarde mai ridicate pentru cei care ocupă funcţii publice.
Când aceleaşi principii au ajuns să atingă inclusiv cercul apropiat al preşedintelui, am descoperit brusc preocuparea pentru limitele lor. Deciziile Curţii Constituţionale din ultimii ani au generat controverse majore şi au afectat încrederea unei părţi a societăţii în această instituţie.
Anularea alegerilor prezidenţiale din 2024, o decizie cu consecinţe fără precedent asupra procesului democratic din România, face ca fiecare hotărâre cu miză politică majoră să fie privită cu o atenţie sporită", mai afirmă formaţiunea.
AUR îl vizează pe Dominic Fritz
În comunicat este menţionată şi situaţia primarului Timişoarei, Dominic Fritz. AUR susţine că decizia CCR privind încetarea mandatului în cazul incompatibilităţii sau conflictului de interese produce efecte directe asupra acestuia.
„Decizia CCR produce însă şi un rezultat pe care USR nu îl mai poate ocoli. Curtea a declarat constituţională prevederea referitoare la încetarea mandatului persoanelor pentru care existenţa unei incompatibilităţi sau a unui conflict de interese a fost stabilită definitiv anterior intrării în vigoare a legii.
Dominic Fritz are deja o hotărâre definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în litigiul cu Agenţia Naţională de Integritate privind conflictul de interese. Acum, CCR a validat şi mecanismul legislativ care stabileşte consecinţele unei asemenea situaţii. Dominic Fritz trebuie să demisioneze din funcţia de primar al Timişoarei.
Nu trebuie să aştepte expirarea unui termen legal pentru a face ceea ce propriul partid a pretins ani la rând de la adversarii săi. USR şi-a construit o parte importantă a identităţii politice în jurul integrităţii şi al sloganului „Fără penali în funcţii publice”. Dacă aceste principii mai înseamnă ceva, ele trebuie aplicate şi propriului preşedinte", mai apreciază AUR în comunicat.
Formaţiunea îşi încheie mesajul susţinând că regulile privind integritatea trebuie aplicate uniform, indiferent de partidul din care fac parte persoanele vizate.
„Integritatea nu ar trebui să aibă culoare politică, iar dacă regulile sunt bune doar atunci când li se aplică adversarilor, nu mai vorbim despre principii, ci doar despre dublă măsură”.
