Ucraina va primi bani de la ţările UE pentru a-şi finanţa eforturile de război, chiar dacă Ungaria şi Slovacia continuă să blocheze împrumutul promis de 90 de miliarde de euro, au declarat doi diplomaţi ai UE pentru POLITICO.
Liderii UE se vor reuni la Bruxelles săptămâna viitoare, în speranţa de a-i convinge pe premierul ungar Viktor Orbán şi pe omologul său slovac Robert Fico să îşi respecte promisiunea de a aproba împrumutul, care ar trebui să asigure două treimi din fondurile de care Ucraina are nevoie pentru a continua lupta împotriva invaziei ruse până la sfârşitul anului 2027.
Dar dacă cei doi refuză să cedeze, ţările baltice şi nordice au un plan pentru a oferi Ucrainei suficienţi bani pentru a o menţine pe linia de plutire în prima jumătate a acestui an, au declarat cei doi diplomaţi UE familiarizaţi cu discuţiile. Suma totală luată în considerare este de 30 de miliarde de euro, a declarat o altă persoană informată despre discuţii. Deoarece acestea ar fi împrumuturi bilaterale, nu ar fi necesară aprobarea UE.
Separat, ministrul olandez al finanţelor, Eelco Heinen, le-a spus marţi colegilor săi că guvernul său a luat măsuri pentru a trimite Kievului 3,5 miliarde de euro pe an în sprijin bilateral până în 2029, au declarat alţi doi diplomaţi pentru POLITICO.
Budapesta, sau orice altă capitală a UE, poate bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro, în ciuda faptului că a fost deja aprobat în decembrie, deoarece unul dintre proiectele de lege care trebuie aprobate înainte ca banii să poată fi vărsaţi necesită aprobarea tuturor ţărilor membre.
„Nu este prima dată când ne confruntăm cu astfel de dificultăţi cu Ungaria”, a declarat marţi comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, răspunzând unei întrebări adresate de POLITICO. „Vom acorda acest împrumut într-un fel sau altul”, a asigurat el.
Ideea de a acorda finanţare individuală Ucrainei a fost deja discutată înainte de summitul din decembrie, la care liderii tuturor ţărilor membre au convenit să continue cu un împrumut al UE. Opţiunea împrumuturilor individuale a fost considerată inacceptabilă la momentul respectiv, deoarece submina solidaritatea UE cu Ucraina şi expunea la diviziuni profunde în bloc.
Dar dacă Orbán refuză să renunţe la opoziţia sa, aceasta ar putea fi singura cale de urmat.
UCRAINA MAI ARE BANI PÂNÂ ÎN MAI
Nevoile de finanţare ale Kievului s-au mai redus după ce Fondul Monetar Internaţional a aprobat un împrumut de 8,1 miliarde de dolari la sfârşitul lunii trecute, acordând imediat 1,5 miliarde de dolari. Ţara ar trebui să aibă suficienţi bani pentru a rămâne solvabilă până la începutul lunii mai, au declarat pentru POLITICO patru persoane familiarizate cu finanţele Kievului.
Estimările anterioare ale UE indicau că Kievul va intra în faliment la sfârşitul lunii martie, ceea ce ar fi pus Ucraina într-un dezavantaj major faţă de forţele ruse în contextul negocierilor de pace conduse de SUA, sporind astfel urgenţa acordării ajutorului financiar de 90 de miliarde de euro din partea UE.
Împrumutul părea ca şi asigurat, până la sfârşitul lunii ianuarie, când un atac cu drone ruseşti a avariat conducta Drujba, care transportă petrol rusesc prin Ucraina către Ungaria şi Slovacia. Budapesta şi Bratislava sunt scutite de sancţiunile UE asupra petrolului rusesc.
Orbán a acuzat Ucraina că a întârziat intenţionat reparaţiile conductei din motive politice şi a renunţat la angajamentul pe care şi l-a asumat la summitul din decembrie de a aproba împrumutul pentru Ucraina. Liderul maghiar a blocat, de asemenea, cel de-al 20-lea pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei, care necesită sprijinul unanim al tuturor celor 27 de lideri pentru a fi adoptat.
Orbán, care se confruntă cu alegeri naţionale cruciale pe 12 aprilie, îşi face campanie pe o platformă anti-Ucraina. Partidul său politic, Fidesz, se află în urma partidului de opoziţie Tisza în sondaje, cu o marjă destul de largă.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a negat că Ucraina ar refuza să repare conducta din motive politice, a declarat săptămâna trecută reporterilor că, deşi nu doreşte să facă acest lucru, ar putea repune în funcţiune conducta Drujba „într-o lună sau o lună şi jumătate”, adică imediat după alegerile din Ungaria.
Zelenski declarase luna trecută că Ucraina nu repară conducta deoarece Rusia a atacat-o în repetate rânduri, inclusiv în timp ce angajaţii de la întreţinere se aflau la faţa locului pentru a o repara.
ÎN AŞTEPTAREA ALEGERILOR DIN UNGARIA
Calculul atât la Kiev, cât şi la Bruxelles este că, dacă Orbán pierde alegerile, liderul opoziţiei Péter Magyar ar putea fi mai dispus să aprobe împrumutul pentru Ucraina, în special dacă conducta Drujba este reparată sau dacă Ungaria primeşte alte avantaje din partea UE, potrivit a trei dintre diplomaţi, scrie News.ro.
Deşi Magyar a făcut declaraţii critice la adresa Ucrainei în timpul campaniei electorale şi - la fel ca Orbán - a exclus trimiterea de trupe sau livrarea de arme, el a recunoscut totuşi Rusia ca agresor în război. Diplomaţii au declarat că speră ca acesta să fie motivat de dorinţa de a obţine deblocarea fondurilor UE îngheţate pentru Ungaria.
Un alt avantaj potenţial: Ungaria a solicitat împrumuturi în valoare de 16 miliarde de euro din programul SAFE al UE, care oferă împrumuturi ieftine ţărilor care cumpără arme în cantităţi mari. Comisia Europeană nu a aprobat încă cererea.
Dacă Orbán contrazice sondajele şi câştigă alegerile, UE speră totuşi că acesta va renunţa la această poziţie, deoarece nu va mai avea nevoie să stârnească sentimente anti-ucrainene pentru a câştiga voturile alegătorilor, au declarat trei dintre diplomaţi.
Bruxelles-ul consideră că Fico din Slovacia, care s-a aliat cu Orbán pentru a bloca împrumutul, reprezintă un obstacol mai mic, au declarat alţi doi oficiali ai UE. Duminică, Fico a promis că va bloca împrumutul dacă conducta Drujba nu va fi reparată, chiar dacă Orbán va pierde alegerile. Marţi, Fico s-a întâlnit cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Paris, în marja summitului privind energia nucleară, şi a părut să renunţe la poziţia sa combativă. Într-un videoclip postat pe reţelele sociale, el a declarat că cei doi au „discutat despre necesitatea restabilirii tranzitului petrolului rusesc pe teritoriul Ucrainei către Slovacia”, adăugând: „Mă bucur că, în această chestiune, împărtăşim aceeaşi opinie cu Comisia Europeană”.
În ceea ce priveşte convingerea lui Fico să coopereze, „ne apropiem de obiectiv”, a declarat un oficial al UE.
