Noua directoare a serviciului britanic de informaţii externe, Secret Intelligence Service (MI6), semnalează o schimbare de strategie într-un moment în care Europa se confruntă cu o escaladare a confruntării cu Rusia.
Este concluzia unui articol publicat de Foreign Policy şi preluat de Spotmedia care analizează primele mesaje publice transmise de Blaise Metreweli, prima femeie aflată la conducerea MI6.
Potrivit analizei, Metreweli nu propune doar o ajustare de discurs, ci o reorientare a serviciului către o zonă mai agresivă de acţiune, într-un context descris chiar de ea ca fiind „între pace şi război”.
De la #ForgetJamesBond la o misiune mai dură
Pentru o organizaţie care ar trebui să funcţioneze în umbră, MI6 şi-a cultivat în ultimii ani o prezenţă publică atent construită. Mesajul oficial a fost acela al unui serviciu „modern, divers şi incluziv”, departe atât de filmele cu James Bond, cât şi de universul auster al romanelor lui John le Carré.
Fostul şef al MI6, Richard Moore, a promovat chiar ideea de cariere „family-friendly” (compatibile cu viaţa de familie - n.red.) sub hashtagul #ForgetJamesBond. Numirea lui Metreweli a fost, la rândul ei, interpretată de unii drept parte a acestei strategii de imagine.
Articolul Foreign Policy avertizează însă că „a pune promovarea ei exclusiv pe seama genului ar fi o greşeală”.
O carieră operaţională
Metreweli a avut o carieră solidă în interiorul MI6, culminând cu conducerea ramurii „Q”, responsabilă de ştiinţă şi tehnologie. Deşi numele provine din universul Bond, în realitate este vorba despre dezvoltarea de tehnologii sofisticate de spionaj, axate pe miniaturizare şi camuflaj.
În primul său discurs public ca şefă a MI6, Metreweli a surprins prin temele alese. Terorismul - prioritate majoră timp de peste două decenii - a fost abia menţionat. China, considerată de guvernul britanic drept cea mai mare ameninţare pe termen lung, a lipsit aproape complet. La fel şi Statele Unite, tradiţional principalul aliat de informaţii al Londrei.
În schimb, accentul a fost pus pe Rusia.
Rusia şi „spaţiul dintre pace şi război”
Metreweli a descris ceea ce a numit „campania Rusiei de a exporta haos”, enumerând incendieri, sabotaje, atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice, drone care survolează aeroporturi şi baze militare, activităţi subacvatice „agresive” şi operaţiuni de influenţă menite să exploateze „fracturi din interiorul societăţilor”.
„În acest spaţiu dintre pace şi război, MI6 nu se va mai limita la a-şi înţelege adversarii”, a spus ea.
Serviciul va acţiona activ împotriva lor: „Ne vom întări avantajul şi impactul cu îndrăzneală, apelând - dacă vreţi - la instinctele noastre istorice de tip SOE”.
Referirea este la Special Operations Executive (SOE), structura creată în 1940 de Winston Churchill, cu misiunea de a „aprinde Europa” prin sabotaj şi sprijinirea rezistenţei din teritoriile ocupate de nazişti.
O ruptură faţă de strategia recentă a MI6
Această viziune marchează o distanţare faţă de direcţia urmată în ultimii ani, când MI6 şi-a concentrat resursele pe colectarea de informaţii de nivel înalt pentru decidenţii politici.
Potrivit Foreign Policy, fostul şef Richard Moore a desfiinţat în 2020 o direcţie costisitoare - Strategic Advantage - care se ocupa explicit de activităţile ostile ale Rusiei, Chinei şi Iranului. Ideea că MI6 ar trebui să fie „un instrument universal” pentru operaţiuni secrete a fost respinsă atunci din interior.
Rezultatul a fost obţinerea unor informaţii extrem de utile pentru negocieri şi decizii politice, dar care, spun unii oficiali, s-au tradus mai greu în efecte concrete pe teren.
Un fost ministru britanic descrie producţia de informaţii a MI6 drept „sub aşteptări”. În 2024, fostul director adjunct Nigel Inkster a criticat public slăbirea expertizei MI6 privind China, invocând lipsuri în competenţa lingvistică şi în înţelegerea istorică şi culturală.
În plus, supravegherea digitală masivă face spionajul clasic tot mai dificil, mai ales în Rusia şi China.
Cât de departe poate merge MI6?
Autorul Foreign Policy sugerează că MI6 ar putea merge mai departe: scurgeri de informaţii compromiţătoare despre apropiaţii lui Vladimir Putin, perturbarea vieţii cotidiene din Rusia prin operaţiuni psihologice sau chiar stimularea panicii economice locale.
Astfel de acţiuni „nu necesită acces la secrete de vârf, ci imaginaţie şi ingeniozitate”, notează analiza.
Marea problemă rămâne însă cea politică: cine îşi asumă responsabilitatea dacă o operaţiune eşuează ... sau dacă reuşeşte prea bine şi provoacă represalii directe din partea Rusiei?
Aşadar, dacă Metreweli îşi va impune viziunea, MI6 ar urma să revină la ceea ce, în jargonul american, se numeşte „covert action” - operaţiuni secrete prin care un stat încearcă să influenţeze sau să destabilizeze un adversar, fără a-şi asuma public responsabilitatea.
O instituţie puternică într-un stat slăbit
Metreweli beneficiază, deocamdată, de sprijin politic. MI6 este, de altfel, una dintre cele mai puţin supravegheate instituţii ale statului britanic, iar eşecurile sale rămân, la fel ca succesele, în mare parte secrete.
Într-o Mare Britanie marcată de o armată slăbită, influenţă externă în scădere şi o economie fragilă, MI6 rămâne una dintre puţinele instituţii cu reputaţie globală solidă.
Iar, aşa cum sugerează Foreign Policy, miza mandatului lui Metreweli nu este doar eficienţa spionajului britanic, ci şi recuperarea unei părţi din respectul de sine al Regatului Unit.
