Alegerile pentru Primăria Generală a Bucureştiului din 7 decembrie se anunţă extrem de strânse şi imprevizibile.
Principalii candidaţi – Daniel Băluţă (PSD), Ciprian Ciucu (PNL) şi Cătălin Drulă (USR) – sunt favoriţi, însă intrarea Ancăi Alexandrescu, susţinută de AUR, ar putea aduce un element de surpriză, captând voturi de protest împotriva partidelor tradiţionale.
Coaliţia fragmentată accentuează competiţia
Neînţelegerile dintre partidele coaliţiei de guvernare – PSD, PNL şi USR – poate duce la ”canibalizarea” voturilor. Deşi PNL şi USR ar fi avut şanse mari dacă ar fi susţinut un candidat comun, divergenţele politice şi ambiţiile proprii ale candidaţilor au dus la fragmentarea voturilor. Liderii PSD şi PNL îşi dispută influenţa asupra Capitalei, în timp ce Cătălin Drulă mizează pe un mesaj anti-sistem, pe implementarea referendumului pentru revenirea la un buget unic al Bucureştiului, practic pe continuarea proiectelor începute de Nicuşor Dan.
Candidaţii principali
Daniel Băluţă (PSD) – Primar al Sectorului 4, cu peste 10 ani de experienţă în administraţia locală, a realizat proiecte majore de infrastructură în cartiere precum Metalurgiei şi Poarta Eroilor. În sondaje, conduce cu 25%, avansând uşor faţă de Ciucu.
Ciprian Ciucu (PNL) – Primar al Sectorului 6, reales cu peste 70% din voturi, se remarcă prin proiecte de urbanism şi transport public. Sprijinul partidului şi al premierului Ilie Bolojan poate fi însă diminuat de nemulţumirea generală faţă de guvern.
Cătălin Drulă (USR) – Fost ministru al Transporturilor, pune accent pe reforme administrative şi modernizarea infrastructurii, plasându-se în sondaje pe locul trei, la mică distanţă de Alexandrescu.
Anca Alexandrescu (AUR) – În vârstă de 53 de ani, cu experienţă în jurnalism şi comunicare politică pentru lideri PSD şi candidaţi independenţi, intră ca outsider. Fără experienţă administrativă directă, poate capta voturi de revoltă ale electoratului dezamăgit de partidele tradiţionale.
Anca Alexandrescu, miza AUR
Partidul AUR şi-a anunţat aseară susţinerea pentru Anca Alexandrescu, completând lista tot mai numeroasă a candidaţilor pentru Primăria Capitalei. Moderatoare tv şi apropiată de Călin Georgescu, Alexandrescu vizează electoratul „suveranist”, care a obţinut în 2024 aproximativ 24,5% din voturile bucureştene.
În sondaje, Alexandrescu se situează pe locul patru, cu scoruri între 10 şi 18%, dar capitalul ei de imagine şi sprijinul AUR ar putea să influenţeze rezultatele în sectoarele 4 şi 5, unde electoratul suveranist este semnificativ.
Problemele bucureştenilor şi miză politică
Traficul, infrastructura de transport, apa caldă şi termoficarea, curăţenia, poluarea şi serviciile medicale rămân principalele preocupări ale bucureştenilor. În acest context, Primăria Generală devine nu doar un centru de administrare, ci şi o „trambulină” politică, iar candidaţii îşi propun atât gestionarea Capitalei, cât şi consolidarea propriului profil politic.
Cum şi-au început campania candidaţii pentru Primăria Capitalei
Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4, mizează pe vizibilitate locală şi proiectele finalizate în cartierele sale, organizând întâlniri directe cu cetăţenii şi prezentând în media rezultatele administraţiei sale.
Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6, pune accent pe comunicarea digitală şi pe întâlniri în comunitate, încercând să transforme popularitatea sa locală în sprijin pentru Primăria Generală.
Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor, a început campania prin mesaje anti-sistem şi reformiste, concentrându-se pe modernizarea administraţiei şi implicarea cetăţenilor în deciziile Capitalei.
Anca Alexandrescu, susţinută de AUR, şi-a lansat campania cu vizibilitate mediatică ridicată şi contacte directe cu electoratul „suveranist”, punând accent pe problemele concrete ale bucureştenilor şi pe mesajul de schimbare a modului tradiţional de a face politică.
Alegerile din 7 decembrie se desfăşoară într-un context tensionat, cel al reformelor de austeritate propuse de Guvern, cu candidaţi cu experienţă locală puternică, un outsider mediatic şi o coaliţie fragmentată. Această combinaţie face scrutinul imprevizibil, cu potenţial pentru surprize, mai ales dacă electoratul dezamăgit va căuta alternative faţă de partidele tradiţionale.
