Laguna Veneţiei traversează una dintre cele mai grave crize ecologice din istoria sa recentă, pe fondul încălzirii accelerate a Mării Adriatice. Creşterea temperaturii apei a favorizat apariţia şi proliferarea unor specii invazive extrem de agresive, care pun în pericol echilibrul natural al ecosistemului, activitatea pescarilor şi patrimoniul gastronomic al regiunii, potrivit Euronews.
Oraşul Veneţia a existat dintotdeauna într-o relaţie fragilă cu apele sărate care îl înconjoară. Însă schimbările climatice accentuează presiunile asupra lagunei, deja vulnerabile din cauza creşterii nivelului mării şi a limitelor sistemului de protecţie împotriva inundaţiilor, care riscă să devină depăşit în următoarele decenii.
Meduza „canibală”, un pericol major pentru ecosistem
Unul dintre cei mai problematici intruşi este meduza cu creastă, cunoscută şi sub numele de „nucă de mare”, considerată una dintre cele mai dăunătoare 100 de specii invazive la nivel global. Aceasta este prezentă în Adriatica de aproape un deceniu, însă noile condiţii climatice au favorizat înmulţirea ei masivă în apele lagunei.
Potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Padova şi Institutul Naţional de Oceanografie şi Geofizică Aplicată, această specie consumă cantităţi uriaşe de microorganisme, dar şi ouă şi larve de peşti şi moluşte. Cercetătoarea Valentina Tirelli avertizează că fenomenul „ar putea compromite recrutarea şi stabilitatea speciilor importante din punct de vedere ecologic şi economic, precum peştii, scoicile şi midiile”.
Datele arată scăderi de peste 40% ale capturilor unor specii-cheie, precum sepia şi guvidul de lagună, produse esenţiale pentru economia locală. Situaţia aminteşte de colapsul pescuitului din Marea Neagră din anii ’90, provocat de aceeaşi specie.
Crabii albaştri, un nou prădător scăpat de sub control
La această problemă se adaugă explozia populaţiei de crabi albaştri, crustacee originare din America de Nord, ajunse în Adriatica, cel mai probabil, prin apa de balast a navelor comerciale. Deşi sunt prezenţi de decenii, iernile tot mai blânde au creat condiţii ideale pentru reproducerea lor necontrolată.
Biologii explică faptul că, în lipsa prădătorilor naturali, crabii au devenit extrem de vorace. Aceştia distrug plasele de pescuit şi consumă masiv scoici, midii şi stridii, ameninţând inclusiv celebra delicatesă veneţiană moeche – crabul fără carapace.
„De obicei, la temperaturi sub 10°C, acest crab devine inactiv. Acum, însă, are condiţii favorabile tot anul”, explică biologul marin Enrica Franchi.
Soluţii de avarie şi riscuri culturale
În faţa acestei crize, autorităţile şi pescarii caută soluţii rapide. Una dintre ele este transformarea crabilor albaştri într-o resursă alimentară, inclusiv prin promovarea lor în pieţe şi restaurante, la preţuri de 8–10 euro pe kilogram. Organizaţia Coldiretti a sugerat chiar adaptarea obiceiurilor culinare pentru a limita impactul economic.
Specialiştii avertizează însă că această soluţie este una temporară şi riscă să afecteze profund tradiţiile pescăreşti şi gastronomice ale regiunii. Dispariţia speciilor locale ar putea duce nu doar la pierderi economice, ci şi la ştergerea unei părţi din identitatea culturală a Veneţiei.
Criza actuală arată cât de rapid pot schimbările climatice să transforme un ecosistem unic într-un spaţiu instabil, unde soluţiile de urgenţă nu pot înlocui nevoia unei strategii pe termen lung pentru protejarea lagunei şi a comunităţilor care depind de ea.
