Diferenţele dintre dezvoltarea creierului la fete şi la băieţi apar mult mai devreme decât se credea până acum, chiar înainte de naştere, potrivit unei cercetări realizate de specialişti de la University of Cambridge. Studiul oferă, pentru prima dată, o imagine continuă a evoluţiei creierului uman de la mijlocul sarcinii până în prima lună de viaţă.
Dezvoltarea cerebrală este extrem de rapidă în această perioadă, însă tranziţia dintre viaţa intrauterină şi cea de după naştere a fost dificil de analizat până acum. Majoritatea cercetărilor anterioare s-au concentrat fie pe făt, fie pe nou-născuţi, fără a surprinde întregul proces ca un continuum.
Pentru a depăşi această limitare, cercetătorii au analizat aproape 800 de scanări prenatale şi postnatale, obţinute în cadrul Proiectului Developing Human Connectome, una dintre cele mai mari baze de date imagistice dedicate perioadei perinatale. Dimensiunea eşantionului a permis identificarea unor diferenţe subtile, dar consistente, între grupuri.
Rezultatele arată că, încă din a doua parte a sarcinii, ritmul de creştere al volumului cerebral diferă în funcţie de sex. În medie, creierul masculin prezintă o creştere mai accelerată a volumului total comparativ cu cel feminin, diferenţă observată la nivelul întregului creier, nu doar în regiuni izolate.
Studiul evidenţiază şi faptul că diferitele tipuri de ţesut cerebral se maturizează în momente distincte. Substanţa albă, responsabilă de conectarea regiunilor cerebrale, contribuie cel mai mult la creşterea volumului în mijlocul sarcinii. Spre finalul sarcinii şi după naştere, rolul principal revine substanţei cenuşii, implicată în procesarea informaţiilor şi funcţiile cognitive.
În plus, structurile cerebrale profunde, asociate funcţiilor de bază, ating vârful de creştere mai devreme decât zonele corticale, care susţin procese cognitive complexe. Această succesiune sugerează că funcţiile esenţiale se maturizează înaintea celor superioare.
Autorii subliniază că identificarea acestor traiectorii timpurii de dezvoltare este esenţială pentru a înţelege modul în care diferenţele apărute foarte devreme pot influenţa evoluţia ulterioară a creierului. Astfel de informaţii pot contribui la o mai bună înţelegere a unor tulburări de neurodezvoltare şi psihiatrice, care sunt asociate cu variaţii ale ritmului de creştere cerebrală încă din primele etape ale vieţii.
