Americanii sunt chemaţi la urne pe 3 noiembrie, pentru alegerile de la jumătatea mandatului prezidenţial, cunoscute sub denumirea de „midterms”. Scrutinul va stabili cine va controla Congresul Statelor Unite în ultimii doi ani ai mandatului lui Donald Trump şi ar putea schimba raportul de forţe de la Washington.
În prezent, republicanii deţin majorităţi restrânse în ambele camere: 218 la 214 în Camera Reprezentanţilor şi 53 la 47 în Senat. Pentru a prelua controlul, democraţii au nevoie de un câştig net de patru mandate în fiecare dintre acestea. Potrivit sondajelor, opoziţia are şanse să câştige Camera Reprezentanţilor, însă competiţia pentru Senat rămâne foarte strânsă, iar rezultatul este dificil de anticipat.
Miza este cu atât mai mare cu cât popularitatea lui Trump a ajuns la cel mai scăzut nivel înregistrat în timpul preşedinţiei sale. Totuşi, chiar dacă democraţii obţin majoritatea într-una sau în ambele camere, preşedintele îşi păstrează dreptul de veto şi atribuţiile executive, ceea ce îi permite să continue promovarea unor politici fără acordul Congresului, potrivit News.ro.
O majoritate democrată de până la 20 de locuri le-ar permite acestora să preia conducerea comisiilor, să emită citaţii şi să deschidă investigaţii asupra administraţiei Trump. În schimb, republicanii din Senat ar putea bloca iniţiativele legislative ale opoziţiei, inclusiv proiectele privind sănătatea, avortul sau costul locuinţelor.
Dacă diferenţa ajunge la 21-40 de mandate, conducerea democrată ar avea mai multă libertate în negocieri şi în promovarea propriilor proiecte. Unii republicani ar putea, de asemenea, să se distanţeze de Trump în privinţa unor subiecte controversate, precum tarifele comerciale sau războiul cu Iranul. Cu toate acestea, dreptul de veto al preşedintelui ar limita în continuare schimbările legislative.
Dacă Senatul ajunge la egalitate, 50-50, republicanii ar păstra controlul prin votul decisiv al vicepreşedintelui JD Vance. În acest caz, câţiva senatori dispuşi să se abată de la linia partidului ar putea influenţa decisiv negocierile.
O majoritate democrată în Senat ar avea implicaţii importante pentru numirile prezidenţiale. Această cameră aprobă candidaţii pentru funcţii judiciare, membrii cabinetului şi ambasadorii. Cu o diferenţă de numai două mandate, democraţii ar putea bloca unele nominalizări ale lui Trump. O majoritate de patru până la şase locuri le-ar oferi mai multă libertate pentru a promova proiecte legislative şi a-l obliga pe preşedinte să recurgă la veto.
Dacă diferenţa ajunge la cel puţin opt mandate, democraţii ar putea interpreta rezultatul drept un semnal clar de respingere a modului în care Trump a condus ţara în prima jumătate a celui de-al doilea mandat. Chiar şi atunci, însă, nu ar avea suficiente voturi pentru a depăşi veto-ul prezidenţial sau obstrucţionismul parlamentar.
Indiferent de rezultat, analiştii şi economiştii avertizează că anul 2027 ar putea aduce dispute dificile privind finanţarea guvernului şi majorarea plafonului datoriei publice, cu posibile efecte asupra pieţelor şi investitorilor.
Deşi considerat mai puţin probabil, un rezultat în care republicanii îşi menţin majoritatea atât în Cameră, cât şi în Senat i-ar oferi lui Trump libertate politică mai mare. Preşedintele ar putea continua să-şi promoveze agenda şi să obţină mai uşor aprobarea numirilor judiciare, în timp ce riscul unor blocaje bugetare majore ar fi mai redus.
