Un summit între China şi Uniunea Europeană (UE) a început joi la Beijing, liderii urmând să discute subiecte variind de la conflictul comercial până la războiul din Ucraina, scrie BBC.
Aşteptările au fost însă temperate de incertitudinea privind comerţul global, politica şi prezenţa preşedintelui chinez Xi Jinping, după ce acesta ar fi refuzat anterior o vizită la Bruxelles, unde iniţial urma să aibă loc summitul.
China a confirmat săptămâna aceasta că Xi Jinping se va întâlni la Beijing cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi cu preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.
Relaţiile dintre UE şi China au fost înconjurate de optimism la începutul anului, existând speranţa că o preşedinţie a lui Donald Trump în SUA ar apropia cele două puteri economice.
Însă, după luni de zile, relaţiile dintre UE şi China sunt mai tensionate decât înainte.
Aşteptări scăzute pe măsură ce se organizează întâlniri
Summitul este o oportunitate pentru UE şi China de a „avansa şi reechilibra” relaţia lor, a scris Von der Leyen pe X la scurt timp după sosirea la Beijing.
„Sunt convinsă că poate exista o cooperare reciproc avantajoasă... Una care poate defini următorii 50 de ani ai relaţiilor noastre”, a spus ea.
Cuvintele ei reflectă imaginea de speranţă pe care ambele părţi au proiectat-o înainte de summit. Oficialii UE au declarat că sunt pregătiţi pentru conversaţii sincere, în timp ce oficialii chinezi au prezentat-o ca pe o şansă pentru o colaborare mai strânsă.
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez a declarat marţi reporterilor că relaţia bilaterală se află într-un „punct critic de consolidare a realizărilor trecute şi de deschidere a unui nou capitol”.
Însă, în ciuda acestui fapt, la Bruxelles există puţin optimism că va ieşi ceva semnificativ în urma summitului, chiar dacă cele 27 de state membre ale UE se confruntă cu presiuni similare cu cele ale Chinei, nu în ultimul rând cu tarifele impuse exporturilor lor către SUA.
Exista speranţa găsirii unei cauze comune, iar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit la începutul acestei luni despre relaţia UE cu Beijingul ca fiind „una dintre cele mai definitorii şi importante pentru restul acestui secol” şi despre necesitatea de a face progrese în ceea ce priveşte problemele blocate.
Însă decizia preşedintelui Xi de a respinge o invitaţie la Bruxelles la începutul acestui an şi apoi de a se prezenta la Moscova în mai pentru parada anuală a victoriei Rusiei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost un început slab.
Engin Eroglu, care prezidează delegaţia Parlamentului European pentru China, consideră că încrederea deja fragilă dintre China şi UE a atins un nou nivel minim: „În această atmosferă de neîncredere strategică, atmosfera este în mod clar tensionată - dacă nu chiar glacială.”
Unul dintre principalele lucruri care au dus la deteriorarea relaţiilor dintre cei doi giganţi este problema războiului Rusia-Ucraina.
Decizia UE de a impune sancţiuni săptămâna trecută asupra a două bănci chineze pentru rolul lor în aprovizionarea Rusiei a deranjat Beijingul în perioada premergătoare acestui summit şi a creat un climat stânjenitor.
China a declarat că a depus „reprezentări solemne” la şeful UE pentru comerţ înainte de summit.
Şi au circulat rapoarte conform cărora ministrul chinez de externe Wang Yi i-ar fi spus luna aceasta şefei politicii externe a UE, Kaja Kallas, că Beijingul nu vrea ca Rusia să piardă războiul din Ucraina - contrazicând poziţia oficială de neutralitate a Chinei.
Se pare că Wang Yi a declarat că războiul dintre Rusia şi Ucraina va distrage atenţia SUA de la rivalitatea cu China - lucru pe care Beijing l-a negat.
Kallas a numit China „principalul factor care facilitează războiul Rusiei” în Ucraina, adăugând că „dacă China ar vrea cu adevărat să oprească sprijinul, atunci acest lucru ar avea un impact”.
Relaţiile comerciale sunt, de asemenea, în centrul preocupărilor UE.
După ce UE a impus tarife vamale asupra vehiculelor electrice fabricate în China anul trecut, Beijingul a venit cu taxe de retorsiune asupra băuturilor alcoolice europene.
Şi luna aceasta, Beijingul a restricţionat achiziţiile guvernamentale de dispozitive medicale din UE - ca răspuns la impunerea de către UE a unor limitări similare echipamentelor medicale chinezeşti în iunie.
Şi poate mai important, China a ridicat, de asemenea, controalele la exportul de pământuri rare şi minerale critice în acest an, iar von der Leyen, de la Comisia Europeană, a acuzat Beijingul că îşi foloseşte „cvasi-monopolul” pe piaţa globală a pământurilor rare ca armă pentru a submina concurenţii din industriile cheie.
Europa este deja frustrată de faptul că industriile sale sunt ameninţate de bunurile chinezeşti ieftine şi subvenţionate. Deficitul comercial cu China de anul trecut a fost de 305,8 miliarde de euro (360 de miliarde de dolari; 265 de miliarde de lire sterline) şi s-a dublat în doar nouă ani.
Într-un interviu anterior acordat publicaţiei de ştiri chineze, care are legătură cu statul, The Paper, ambasadorul Chinei la Uniunea Europeană, Cai Run, a contestat poziţionarea Chinei de către UE ca „partener pentru cooperare, concurent economic şi rival sistemic”.
„Tripla poziţionare a UE faţă de China este ca un semafor care aprinde simultan verde, galben şi roşu. Nu numai că nu reuşeşte să direcţioneze traficul, dar creează doar dificultăţi şi obstrucţii.”
