Medicina personalizată este răspunsul la întrebarea de ce un tratament funcţionează la unii oameni şi la alţii nu, a declarat la Prima News senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, iniţiatoarea unei legi în acest domeniu.
„O consider medicina empatiei, medicina personalizată e răspunsul pentru viitor. Există protocoale pentru diverse diagnostice de cancer, dar dacă aplicăm corect medicina personalizată, pentru generaţiile viitoare cancerul nu va mai fi condamnarea la moarte.
Când ştii că medicul are toate armele, eşti încurajat să ai o energie pozitivă. Analizele genomice ne permit evaluarea riscurilor de sănătate şi alocarea de tratamente specifice. Pacientul trebuie să poată da statul în judecată şi ca statul să plătească noul tratament potrivit genomului.
Noi avem specialişti în multe domenii, dar nu-i folosim prea bine, nu se iubesc între ei, iar această lege îi va obliga să se iubească. Suntem prima ţară din UE care instituie prin lege dreptul pacientului.
Medicina personalizată va începe să funcţioneze la cererea medicului oncolog. În momentul în care un protocol de tratament nu funcţionează, medicul poate cere altul, împreună cu pacientul. De asemenea, trebuie conectate bazele de date de la privat şi stat pentru a putea să intervenim punctual”, a spus senatoarea PNL.
Pacienţii au nevoie de o asemenea lege ca de aer, numai că ea trebuie să fie şi aplicată, spune Mădălina Vasile, pacient oncologic.
„Eu ca pacient cu o formă de cancer rar nu am întâlnit un medic care să-mi spună ce reacţii adverse pot avea la tratamentul pe care-l iau. Eu am învăţat singură ce analize să fac în fiecare an,
am studiat singură efectele medicamentelor pe care le iau zilnic şi de acolo am fost cu întrebări la alţi medici.
Medicul meu nu are la dispoziţie uneltele necesare. Uneori văd în spital bătrâni care vin din afara Bucureştiului şi stau în spital de la 4-5 dimineaţa până la 4-5 după-masa pentru analize de sânge.
Eu acum plătesc 700 de lei lunar pentru o analiză care nu este decontată, iar într-un an, pentru monitorizare şi analize, cam 5-6000 de euro pentru analize şi controale de bază
pentru cancere se dau grade de handicap, pentru dosar trebuie să duci copii după toate internările, rapoarte medicale, scrisori medicale de la specialist şi de familie”, a mărturisit pacienta,
Cât priveşte dosarul electronic al pacientului, care în România nu există, ea s-a referit la procedura extrem de complicată pentru obţinerea gradului de handicap. Comisiile respective cer eternul dosar cu şină şi copii după toate internările, rapoarte medicale, scrisori medicale şi aşa mai departe. Dosarele de handicap pot ajunge la peste 100 de pagini.
Medicul Marius Geantă consideră că România face abia acum ceea ce făcea Franţa în 2023 şi că în lipsa unui sistem integrat şi a unui dosar electronic, sistemele de sănătate consumă cei mai mulţi bani pentru managementul reacţiilor adverse pe care le provoacă tratamentele.
