Alegeri Primăria Capitalei 2025. Tot ce trebuie să ştii despre vot

Alegeri Primăria Capitalei 2025. Tot ce trebuie să ştii despre vot

Duminică, 7 decembrie, locuitorii Capitalei sunt chemaţi la urne pentru a pune ştampila pe candidatul favorit.

Au loc alegeri locale parţiale pentru primarul General al Capitalei, pentru preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, dar şi pentru primarii din 12 localităţi:

  • oraşul Găeşti, din Dâmboviţa
  • comunele Marga, din Caraş Severin
  • Remetea, din Bihor
  • Mihai Eminescu, din Botoşani
  • Dobromir şi Lumina, din Constanţa
  • Sopot din Dolj, Vânători, din Iaşi
  • Valea Ciorii, din Ialomiţa
  • Cârţa, din Sibiu
  • Poienile de sub Munte şi Şieu, din Maramureş.

Pe buletinul de vot din Capitală apar 17 candidaţi, în ordinea stabilită prin tragere la sorţi. Înainte de a se întocmi buletinul de vot erau 18, dar trei dintre ei s-au retras în diferite faze ale campaniei electorale. Este vorba despre Eugen Teodorovici, Vlad Gheorghe şi Alexandru Virgil Zidaru (Makaveli).

Pentru că şi-au anunţat retragerea după ce candidaturile au fost oficializate, doi dintre cei retraşi vor figura în continuare pe buletinul de vot, notează Cotidianul.ro.

Ziua votului începe duminică, 7 decembrie, la ora 7.00, şi se termină la ora 21.00.

Este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei, respectiv sâmbătă, 6 decembrie 2025, ora 7.00.

După încheierea votării, cel mai târziu luni, 8 decembrie 2025, ora 21.00 urmează

  • numărarea voturilor
  • încheierea proceselor-verbale
  • întocmirea dosarelor cu rezultatele votării
  • predarea către biroul electoral de circumscripţie a dosarelor cuprinzând rezultatele votării în secţia de votare.

Ce se înţelege prin continuarea propagandei electorale  

  • afişarea, lansarea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea şi/sau difuzarea de materiale publicitare politice (materiale de propagandă electorală) de orice tip care se referă la alegeri
  • difuzarea de mesaje electorale care se referă la aleger în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate
  • sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiţi candidaţi
  • transmiterea către alegători a mesajelor de tip text sau audio-video (prin care se urmăreşte influenţarea opţiunii privind exercitarea dreptului de vot)
  • acordarea sau formularea promisiunii de acordare a unor beneficii şi recompense de orice fel pentru participarea la vot sau pentru manifestarea unei anumite opţiuni de vot
  • publicarea de sondaje de opinie

Conţinutul electoral deja existent pe site-uri sau platforme de socializare şi care rămâne vizibil fără să fie promovat sau republicat nu este considerat o încălcare a regulilor.

Excepţie fac situaţiile în care materialele sunt redistribuite sau reintroduse în circulaţie după finalizarea campaniei, caz în care se consideră propagandă ilegală.

Cum se votează

Pot vota cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor şi cetăţeni ai altor state membre ale Uniunii Europene care au reşedinţa sau domiciliul pe teritoriul ţării noastre.

Pentru a vota, cetăţenii români au nevoie de un act de identitate valabil, precum – Carte Electronică de Identitate, Carte de Identitate Simplă, Carte de Identitate model 1997, Carte de Identitate Provizorie sau Buletin de Identitate, potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Cetăţenii  care intenţionează să voteze sunt sfătuiţi să verifice dacă documentul este valabil.

Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa, cu condiţia ca reşedinţa să fi fost stabilită cu mai mult de 6 luni înainte de ziua votului şi să fie valabilă la data scrutinului.

Cetăţenii care şi-au stabilit reşedinţa într-o circumscripţie electorală cu mai puţin de 6 luni înaintea scrutinului vor putea vota doar acolo unde au domiciliul, nu unde au reşedinţa.

Cetăţenii care vor vota cu cartea electronică de identitate nu trebuie să facă dovada domiciliului sau a reşedinţei.

În momentul scanării documentului prin intermediul Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, adresa de domiciliu sau de reşedinţă se va afişa automat pe tabletă, arată MAI.

La alegerile locale, românii din diaspora nu votează pentru primarii din România

Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care au domiciliul sau reşedinţa, în cazul municipiului Bucureşti, în sectorul pe raza căruia se află penitenciarul sau locul de deţinere, votează prin intermediul urnei speciale.

Alegătorii internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, numai dacă au domiciliul sau reşedinţa, în cazul municipiului Bucureşti, în sectorul pe raza căruia se află unitatea respectivă.

Reguli la vot

Alegătorul care, din motive temeinice, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare.

El poate fi ajutat un însoţitor ales de el. Acesta nu poate fi din rândul

  • persoanelor acreditate
  • observatorilor
  • membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunţat implementarea unui proiect-pilot pentru alegătorii cu dizabilităţi

Votul este secret, nu dezvăluiţi cu cine aţi votat!

Fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii.

Atribuţiile sale, în această privinţă, se întind şi în afara localului de vot, în sediul secţiei de votare până la o distanţă de 500 m.

La toate operaţiunile efectuate de birourile electorale ale secţiilor de votare pot asista, în afara membrilor acestora, a operatorilor de calculator şi a personalului de pază, candidaţii, persoanele acreditate în condiţiile legii, reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente, membrii birourilor electorale superioare şi ai Biroului Electoral Central.

Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate

  • să poarte ecusoane
  • insigne
  • alte însemne de propagandă electorală

Sunt interzise comercializarea şi/sau consumul de alcool în jurul sediului secţiei de votare din ţară, pe durata votării, până la o distanţă de 500 m.

Este interzisă înscrierea, cu bună ştiinţă, a unui alegător în mai multe liste electorale

Împiedicarea dreptului de a alege sau de a fi ales este interzis, potrivit legii

Înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate este interzisă

Deteriorarea sau murdărirea a listelor electorale

MAI, atribuţii în ziua votului    

MAI asigură protecţie secţiilor de votare prin structurile sale.

  • dispozitive de ordine şi siguranţă se vor afla în proximitatea secţiilor de votare, pentru prevenirea incidentelor şi asigurarea unui climat de legalitate
  • MAI asigură, de asemenea, securizarea transportului urnei speciale (către persoanele care solicită acest drept, inclusiv către persoanele private de libertate fără implicarea  în procesul efectiv de vot/mijloacele de transport utilizate nu aparţin MAI)
  • protecţia documentelor electorale după încheierea votului
  • securitatea documentelor şi materialelor electorale, inclusiv a dosarelor sigilate cu rezultatele votării (este asigurată atât pe timpul transportului, cât şi pe durata staţionării în locaţiile puse la dispoziţie de autorităţile locale).

 Comandamentul operaţional

În contextul alegerilor se activează Comandamentul Operaţional. În componenţa sa se află

  • reprezentanţi unităţi teritoriale ale poliţiei
  • jandarmeriei
  • reprezentanţi pe linie de situaţii de urgenţă, imigrări şi protecţie internă (după caz)

Încălcări ale legislaţiei electorale, sesizări

  • la structurile MAI (Poliţie, Jandarmerie)
  • la birourile electorale (BEC, BEJ, BECM, BESV)
  • la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), prin SNUAU- 112, e-mail, fax, reţele de socializare, mass-media
  • Compartimentul de relaţii cu publicul sau orice altă modalitate

MAI investighează fapta şi dispune măsuri

  • sancţiuni contravenţionale
  • sesizarea organelor judiciare
  • sesizare BEC, AEP, BEJ (în funcţie de competenţa legală) 

În ceea ce priveşte dosarele penale întocmite în context electoral, soluţiile definitive ale acestora devin publice după finalizarea procedurilor judiciare.

Primarul general al Capitalei, ales în decembrie 2025, va prelua funcţia pentru aproximativ trei ani, atât cât a mai rămas din restul mandatului în curs.

Următoarele alegeri locale generale au loc în 2028, mandatul unui primar fiind de patru ani conform Legii (nr. 115/2015).

Alegerile parţiale sunt scrutinuri organizate pentru a ocupa funcţiile locale vacante atunci când un primar sau un preşedinte de consiliu îşi încheie mandatul înainte de termen.

 

Distribuie:envelope-fillEmail
viewscnt