Întreaga paradigmă a malpraxisului medical s-ar putea schimba în România dacă va fi adoptat proiectul de lege propus de către USR, prin deputatul Oana Muraru, proiect care presupune depersonalizarea malpraxisului.
„Proiectul presupune o schimbare de paradigmă, ar trebui depersonalizat malpraxisul şi nu chemată în judecată o persoană fizică, ci furnizorul de servicii medicale. Nu e corect să te pună sistemul să ghiceşti pe cine să dai în judecată şi după ani de zile de procese să constaţi că nu ai dat în judecată persoana responsabilă şi fapta să fie prescrisă. Dacă dai în judecată unitatea medicală, atunci se face o anchetă mai amplă, se constată cine a fost de vină, programarea, aparatura, iar dacă a fost o persoană, se constată acest lucru, dar numele nu-i este murdărit până atunci, pentru că pacientul se judecă cu clinica”, a declarat la Prima News Oana Muraru.
Ea a explicat că, din cauza actualelor prevederi referitoare la malpraxis, medicii au început să practice medicina defensivă, să nu facă intervenţii foarte riscante pentru care ar putea fi trimişi în judecată mai târziu.
Iar riscul de malpraxis este foarte mare în România, din cauza deficitului de personal din sistemul medical, spune Radu Ţincu, medic la ATI, în Spitalul de Urgenţă Floreasca, din Bucureşti.
„Ne aşteptăm ca procentul de greşeli să crească, pentru că aceşti oameni obosesc, au un grad mare de epuizare. Chiar şi în SUA, unde sunt cele mai multe procese de malpraxis, la final foarte puţine din ele au câştig de cauză. Medicii pleacă pentru că nu doar salarizarea este elementul care-i poate ţine în România şi pleacă din zonele în care este deja deficit de personal medical. Foarte mulţi pleacă pentru că multe spitale din provincie care nu oferă posibilităţi de dezvoltare a familiei, nu există infrastructură, nu există viaţă culturală. De exemplu, la Paris un medic ar face gărzi o dată la o săptămână sau chiar zece zile”, a subliniat medicul.
El a spus că sistemul medical românesc a creat aglomeraţii în jurul centrelor universitare, unde s-a ajuns ca un pacient să ajungă să aştepte până la şase luni pentru a fi internat într-un spital universitar. Degrevarea personalului medical, însă, va dura ani de zile.
„Sunt departamente într-un spital unde durează mult până la specializarea personalului. Curba de învăţare pentru un asistent medical în ATI este de 6-8 luni. Au fost posturi scoase la concurs şi nu prea s-a prezentat nimeni. Eu am angajat foarte mulţi asistenţi medicaţi care după şase luni, un an au plecat în privat sau în străinătate. Îi reţinem destul de greu, pentru că munca în reanimare este extrem de dificilă, iar salariul este la fel. Eu nu cred că scoaterea la concurs a unor posturi va rexolva problema. Va trebui la un moment dat să introducem în sistemul de sănătate criteriile de performanţă”, a arătat Ţincu.
Revoltaţi de situaţia din sistemul medical românesc sunt şi reprezentanţii pacienţilor.
„Noi ne concentrăm pe termopane în loc să ne concentrăm pe resursa umană. Medicii se încarcă cu energii negative şi un pacient care aşteaptă foarte mult poate deveni agresiv, iar personalul medical nu are abilitatea de a gestiona aceste furii ale pacientilor. Ar fi nevoie de cursuri de formare, ar fi o investiţie fantastică şi ar creşte calitatea serviciilor oferite pacienţilor. Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii se duc la doctor doar când nu mai pot. Sunt spitale cu trei medici şi care au gărzi, vă daţi seama că le vine rândul o dată la trei zile”, a declarat Ştefan Răduţ, vicepreşedintele Asociaţiei Pacienţilor de TBC din România.
