Un audit realizat de Curtea de Conturi asupra modului în care funcţionează ambulatoriile integrate din spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii scoate la iveală mai multe probleme care afectează accesul pacienţilor la servicii medicale.
Raportul, publicat miercuri, arată că timpii mari de aşteptare şi lipsa resurselor au contribuit la creşterea numărului de internări şi a cazurilor care ar fi putut fi tratate fără spitalizare.
„Curtea de Conturi a realizat un audit al performanţei cu privire la modul în care sunt organizate şi funcţionează ambulatoriile integrate din unităţile sanitare subordonate Ministerului Sănătăţii (MS), subliniind necesitatea transformării acestui tip de asistenţă medicală dintr-o structură formală într-un instrument real de creştere a accesului pacienţilor la servicii de sănătate, reducere a spitalizărilor evitabile şi utilizare eficientă a resurselor”, a transmis, miercuri, Curtea de Conturi, într-un comunicat de presă.
Auditul a analizat perioada 2022-2024 şi a vizat 56 de unităţi sanitare cu paturi. Dintre acestea, doar 47 aveau ambulatorii integrate funcţionale, iar trei spitale ofereau aceste servicii exclusiv pacienţilor internaţi. Lipsa medicilor, spaţiile insuficiente şi particularităţile unor unităţi medicale se numără printre principalele cauze identificate.
Curtea de Conturi arată că accesibilitatea la serviciile medicale oferite în ambulatoriul integrat al unităţilor sanitare din subordinea MS a fost limitată de existenţa unor timpi de aşteptare semnificativi pentru anumite specialităţi medicale.
„Astfel, intervalul dintre data programării şi data efectivă a consultaţiei a variat de la câteva zile până la câteva luni, aspect care a afectat asigurarea acordării unor servicii medicale necesare pacienţilor”, arată Curtea de Conturi.
Potrivit instituţiei, măsurile implementate în ultimii ani nu au reuşit să reducă presiunea asupra spitalelor. Internările de zi au crescut cu aproximativ 22%, iar cele continue cu 21% comparativ cu anul 2022.
„Astfel, în anul 2024 faţă de anul 2022, în unităţile sanitare menţionate, spitalizarea de zi a crescut aproximativ cu 22%, iar spitalizarea continuă cu 21%. De asemenea, numărul de cazuri de spitalizări evitabile a crescut cu aproximativ 34% în anul 2024 faţă de anul 2022, raportat la cele cinci patologii cuprinse în lista restrânsă de coduri ICD10-AM(OECD) - astm, boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), diabet, insuficienţă cardiacă congestivă şi hipertensiune arterială”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
Instituţia subliniază că dezvoltarea serviciilor ambulatorii, investiţiile în infrastructură, digitalizarea şi creşterea numărului de specialişti sunt esenţiale pentru reducerea internărilor şi pentru eficientizarea sistemului de sănătate.
