Doar câteva zile ne mai despart de 1 martie, prima zi a primăverii, când tot românul oferă mărţişoare. Dacă în cea mai mare parte a ţării, femeile primesc frumoasele simboluri, în Moldova le dăruiesc ele bărbaţilor. Zilele acestea peste se organizează târguri, iar meşterii din toate zonele României vin cu cele mai inedite şi spectaculoase mărţişoare.
Legenda Mărţişorului spune că Baba Dochia şi-a trimis fiica vitregă, pe care o ura, să spele o haină murdară. Tânăra era disperată pentru că nu reuşea să scoată petele. A apărut însă un tânăr chipeş, pe nume Mărţişor, i-a oferit o floare cu petale alb-roşii, iar haina a devenit curată. De atunci, mărţişorul a devenit un simbol al primăverii, renaşterii şi speranţei.
Zilele acestea, la târgul de la Muzeul Ţăranului ajung artişti, meşteri şi tineri studenţi de peste tot. Stela Avramescu vine din Râmnicu Sărat. De peste 15 ani croşetează mărţişoare. Pentru Marian şi soţia sa, mărţişoarele sunt deja o afacere de familie. Copiii se dau în vânt mai ales după fantome.
La Muzeul Satului, Gabriela Nemet a venit cu amulete norocose făcute din diverse seminţe. Şnururi albe şi roşii de mătase, lână sau bumbac, mărţişoare din fetru, ceramică, metal, răşină, piatră sau flori au invadat târgurile şi străzile. Şi la Focşani, meşterii populari au venit cu cu adevărate opere de artă cioplite în lemn sau făcute din ceară de albine, flori uscate ori piele.
Mărţişoarele se oferă în special în ţările din Europa de Est. Din 2017, ele au fost incluse în Patrimoniul Unesco.
