Februarie 2024 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată la nivel mondial, alăturându-se astfel unei serii de nouă recorduri lunare consecutive, cu temperaturi mult peste normal în Europa, a anunţat joi Copernicus, scrie news.ro.
Temperaturile oceanelor, care au fost peste recorduri de aproape un an, au o contribuţie majoră la această serie extraordinară. A fost atins un nou record absolut pentru toate lunile combinate, cu 21,06°C înregistrate în februarie la suprafaţa mărilor (cu excepţia zonelor apropiate de poli), potrivit buletinului lunar al observatorului european.
Ultimele trei luni au fost cele mai călduroase înregistrate la nivel mondial, luna februarie devenind unul dintre cele nouă recorduri lunare consecutive, determinate de emisiile continue de gaze cu efect de seră şi de fenomenul climatic El Nino, potrivit Copernicus.
În ultimul său buletin lunar, publicat joi, observatorul european a publicat o nouă serie de cifre şocante: cu o temperatură medie a aerului de 13,54°C, luna trecută a fost cu 1,77°C peste temperatura medie a lunii februarie din perioada 1850-1900, scrie AFP.
De asemenea, aceasta este cu 0,12°C mai mare decât precedentul record pentru un februarie, care datează din 2016.
Timp de patru zile, între 8 şi 11 februarie, temperaturile au depăşit chiar şi cu 2°C nivelurile preindustriale - ceea ce nu înseamnă însă că a fost atinsă limita superioară a Acordului de la Paris, calculată ca medie pe mai multe decenii.
În ultimele 12 luni, lumea a înregistrat o temperatură cu 1,56°C mai mare decât clima medie a secolului al XIX-lea, un nou record.
Iarna din emisfera nordică (decembrie-februarie) este, prin urmare, cea mai caldă din lume, după cele mai calde trei luni de toamnă şi vară.
Vreme remarcabil de caldă a fost înregistrată în întreaga lume, din America de Nord până în Vietnam, inclusiv în Maroc şi în cea mai mare parte a Americii de Sud. Dar Europa s-a remarcat.
Bătrânul Continent a fost excepţional de cald în această iarnă, cu temperaturi cu 3,30°C peste normalul perioadei 1991-2020, iar situaţia a fost şi mai anormală în Europa Centrală şi de Est.
Temperatura medie a oceanelor, care acoperă 70% din suprafaţa Pământului, a atins un nou maxim istoric, pentru toate lunile la un loc, cu 21,06°C înregistrate în februarie la suprafaţa mărilor (excluzând zonele din apropierea polilor).
Această încălzire reprezintă o ameninţare directă pentru viaţa marină şi poate reduce capacitatea de absorbţie a emisiilor de gaze cu efect de seră în mări, rezervoare de carbon care absorb 90% din excesul de energie provenit din activitatea umană.
Potrivit Grupului interguvernamental de experţi privind schimbările climatice, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să scadă cu 43% până în 2030, comparativ cu 2019, "dacă vrem să ne încadrăm în limita de 1,5°C stabilită prin Acordul de la Paris. De asemenea, emisiile globale trebuie să atingă un nivel maxim până în 2025".
Dar acest lucru nu se întâmplă încă: potrivit celor mai recente date ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), emisiile globale de CO2 legate de energie au crescut cu 1,1% în 2023, atingând un nivel record.
Ţările lumii mai au la dispoziţie un an pentru a-şi ridica angajamentele internaţionale privind clima, care vor fi discutate la COP29 de la Baku, la sfârşitul anului.
