În pragul Revoluţiei Române, pe 4 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu a avut o întâlnire tête-à-tête la Moscova cu Mihail Gorbaciov. Discuţiile dintre cei doi au rămas un mister. Istoricii speculează că liderul sovietic ar fi încercat să-l avertizeze pe dictatorul român că vântul schimbării bate şi în România şi că tranziţia spre un comunism cu faţă umană ar trebui să se facă fără vărsare de sânge. Dacă aşa a fost, Ceauşescu nu a ascultat directiva Moscovei.
Gorbaciov nu a întrerupt contactele cu spaţiul românesc după debarcarea sa de la putere. În urmă cu mai bine de un deceniu, a fost prezent la Bucureşti la lansarea unui ziar. Atunci a negat orice implicare în răsturnările de regim din ţările Tratatului de la Varşovia.
Premiat cu Nobel pentru Pace în 1990, Gorbaciov îşi încheie definitv cariera politică după debarcarea sa de la putere. Ulterior, a înfiinţat o fundaţie care îi poartă numele şi a conferenţiat în toată lumea pe teme din cele mai diverse. De la economie la geopolitică. În unul din ultimele interviuri acordate presei occidentale, fostul lider sovietic nu s-a ferit să comenteze deteriorarea accentuată a relaţiilor dintre Federaţia Rusă şi NATO.
După o lungă suferinţă, pe un pat de spital din Moscova, s-a stins din viaţă ulimul lider sovietic. Numele şi moştenirea sa sunt duse mai departe de fiica Irina şi de cele două nepoate: Anastasia şi Xenia.
Vestea morţii ultimului lider sovietic a dus la un val de reacţii pe întreg mapamondul. Preşedintele american Joe Biden a transmis condoleanţe familiei. La fel a procedat şi ţarul de Kremlin. Mesajul lui Vladmir Putin speculează însă nefericit momentul. Comunicatul administaţiei prezidenţiale afirmă că Gorbaciov a fost prea romantic în legătură cu relaţia pe care a stabilit-o cu Occidentul.
De la Bucureşti, Klaus Iohannis a scris pe Twitter un mesaj în care afirmă că Gorbaciov a fost un lider care înteles cu înţelepciune că încheierea Războiului Rece e abordarea corectă. Şi fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, a ţinut să marcheze momentul.
