Livrarea apei potabile în localităţi din Prahova şi Dâmboviţa va reîncepe de luni, 8 decembrie, iar vina pentru situaţia existentă la momentul actual aparţine atât Administraţiei Bazinale Buzău-Ialomiţa, cât şi operatorului de apă de la nivel local, a anunţat ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu.
'Suntem la jumătatea procesului din prima etapă de tratare a apei din partea operatorului ESZ. Suntem în calendarul care a fost dat aseară. Au fost alocate din nou mai multe resurse de apă prin Consiliul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi suntem în legătură şi cu Transelectrica, care s-au mobilizat exemplar şi au reuşit să ţină situaţia în Sistemul Energetic Naţional stabilă. Calendarul estimat de toate autorităţile în toate comisiile tehnice care au avut loc până acum este că de luni (8 decembrie 2025 n.r.) vom relua livrarea.
În acest calendar în care, repet, astăzi deja suntem la acest moment, a trecut de mai bine de jumătate de prima etapă de tratare a apei. Sunt procese fizice şi chimice care trebuie să se întâmple. Nu pot să dau explicaţii tehnice. Mai mult decât atât, este şi atribuţia operatorului. De altfel, unele dintre problemele pe care le-am identificat şi pe care le-am şi menţionat public. De la zi la zi, aceşti experţi au dat alte cifre cu privire la termenul, timpii care sunt necesari pentru tratare.
Sperăm că absolut toată lumea - Hidro Prahova ESZ au luat toate măsurile necesare ca aceste etape să fie cât mai rapid parcurse şi să ne încadrăm în calendarul ultim pe care l-au dat dumnealor. Repet, iniţial spuseseră 72 de ore, iar de trei zile zic acelaşi lucru şi anume că se vor încadra în şase zile', a menţionat Buzoianu, într-o intervenţie la Digi 24.
Aceasta a adăugat că operatorul ESZ Prahova a ştiut că există riscul de creştere a turbidităţii apei, dar nu a luat cuvântul la una dintre şedinţele organizate la nivel local, în luna octombrie, scrie Agerpres.
'Corpul de Control încă analizează documentele şi vor fi analizate de urgenţă zilele acestea pentru a putea să fie trasă şi o concluzie. În această săptămână nu avem cum să finalizăm fără să avem un raport al Corpului de Control, dar până până la acest moment deja ştim oficial că pe data de 24 iunie a fost convocată o comisie tehnică la nivelul Apelor Române şi a fost analizată necesitatea acestor lucrări şi într-adevăr a constatat că este nevoie de ele pe data de 2 iulie 2025.
De asemenea, ştim că pe 25 iulie a fost realizată o comisie pentru siguranţa barajelor la Ministerul Mediului, care este o comisie tehnică şi care s-a uitat din perspectiva siguranţei barajelor şi a lucrărilor hidrotehnice şi s-a spus că într-adevăr aceste lucrări sunt necesare pentru siguranţa barajelor', a explicat şefa de la Mediu.
Ea a subliniat că aceste documente au fost transmise mai departe către autorităţile locale, cu nişte condiţii foarte clare de îndeplinit, respectiv monitorizări stricte a evoluţiei hidrometeorologice şi consultări cu experţii în fiecare etapă.
'Ulterior, implementarea a fost făcută la nivel local. La nivel local a mai avut loc o întâlnire în luna octombrie la care au participat inclusiv reprezentanţii operatorului ESZ. La această întâlnire, înţeleg că s-a menţionat faptul că există riscuri de creştere de turbiditate şi că este nevoie să fie luate măsuri suplimentare. Se ştia că există riscul de turbiditate şi tocmai de aceea pentru a nu deveni un risc de a rămâne fără apă s-a menţionat în această şedinţă că trebuie să fie luate măsuri. Operatorul ESZ, care era de faţă, era singurul care poate să menţioneze cu experţii de la masă dacă o creştere a turbidităţii poate sau nu să ducă la un risc de lipsă de apă pentru populaţie, nu a luat cuvântul în această şedinţă', a mai spus Buzoianu.
Potrivit sursei citate, vina pentru situaţia din judeţele Prahova şi Dâmboviţa aparţine atât Administraţiei Bazinale Buzău-Ialomiţa, cât şi operatorului de apă de la nivel local.
'Din punctul meu de vedere, de toată situaţia sunt vinovate ambele autorităţi de la nivel local - Administraţia Bazinală de la Buzău-Ialomiţa şi operatorul, motiv pentru care am cerut demisia ambilor directori. E adevărat că sunt în subordinea Ministerului Mediului, dar nu am atribuţii pentru a da afară directori de la nivelul administraţiilor bazinale locale sau de la operatorul economic care este sigur o companie deţinută integral de către Apele Române. Eu vă spun un singur lucru: nu aş fi crezut că este atât de evidentă ascunderea informaţiilor dacă nu ar fi fost în ultimele trei zile întâlniri în fiecare zi, timp în care atât Administraţia Bazinală de la nivel local, cât şi operatorul de apă au ascuns faptul că nu vor mai avea apă suficientă industrială pentru operatorul energetic', a atras atenţia ministra de resort.
Întrebată cum comentează solicitarea liderului PSD, Sorin Grindeanu, care i-a cerut demisia, ministra Mediului a subliniat că deciziile luate de-a lungul anilor 'au fost luate de oameni politici puşi fix de dumnealor'.
'Toate aceste decizii au fost luate de oameni politici puşi fix de dumnealor. Sunt oameni politici care au fost promovaţi de-a lungul timpului de toate aceste partide care astăzi zic că este vina unui om care a venit de cinci luni în minister şi care în sfârşit face o reformă într-o instituţie care a fost căpuşată de ani de zile. Este o situaţie, dacă vreţi, similară inclusiv cu situaţia de la Praid, în care o instituţie care s-a arătat complet incompetentă şi complet nepregătită pentru o situaţie trebuie să răspundă. Faptul că la Ministerul Mediului a venit în sfârşit cineva care are curaj să spună că trebuie să fie demiteri la nivel de ANAR, că trebuie să fie făcută curăţenie, eu îmi dau seama că asta supără anumiţi colegi de coaliţie, dar nu mai putem să mergem înainte să încercăm să punem în cârca unor oameni care vor în sfârşit reformă nişte greşeli continue făcute la nivel local sau la nivelul unor oameni care, repet, au avut tot sprijinul politic în ultimii ani de zile', a susţinut Diana Buzoianu.
Zeci de mii de oameni din 13 localităţi din judeţele Prahova şi Dâmboviţa au rămas, de vineri, 28 noiembrie, fără apă potabilă în urma lucrărilor de la acumularea Paltinu.
Locuitorii din aceste zone vor primi apă potabilă de la Rezervele de stat, în urma unei hotărâri a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU), prin care s-a aprobat acordarea de ajutor umanitar de urgenţă pentru localităţile afectate de lipsa apei potabile.
'Hotărârea a fost emisă în contextul situaţiei generate de scăderea nivelului apei din acumularea Paltinu cauzată de lucrările hidrotehnice programate la baraj, coroborată cu creşterea turbidităţii şi a volumului de aluviuni determinate de fenomenele hidrologice asociate Codului Portocaliu, elemente ce au afectat calitatea apei brute şi au impus întreruperea alimentării cu apă potabilă în 12 localităţi din judeţul Prahova şi o localitate din judeţul Dâmboviţa, afectând condiţiile de trai ale populaţiei', a informat Biroul de presă al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).
Transportul apei este realizat de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, cu sprijinul IGSU, iar distribuirea către populaţie este efectuată de autorităţile publice locale, cu sprijinul structurilor pentru situaţii de urgenţă din cele două judeţe.
Măsurile adoptate urmăresc asigurarea continuităţii sprijinului pentru populaţia afectată şi gestionarea eficientă a situaţiei create până la restabilirea, în condiţii de siguranţă, a alimentării cu apă potabilă.
Pe fondul problemelor cu debitul apei, OMV Petrom a anunţat, marţi, că a oprit funcţionarea centralei electrice Brazi.
'Confirmăm că centrala electrică Brazi a fost oprită neplanificat din cauza debitului scăzut al apei tehnologice şi a restricţiilor de apă, factori aflaţi în afara controlului companiei. Conform cerinţelor legale, întreruperea a fost notificată către REMIT, iar notificarea va fi actualizată pe măsură ce situaţia evoluează', a menţionat compania.
Zeci de mii de oameni din mai multe localităţi din judeţele Prahova şi Dâmboviţa au rămas, de vineri, 28 noiembrie, fără apă potabilă în urma lucrărilor de la acumularea Paltinu.
