Cota de participare a României la FMI va creşte de la 1,81 miliarde DST, cât este în prezent, la 2,72 miliarde DST, prevede un proiect de lege adoptat de către deputaţi şi care va fi transmis senatorilor pentru votul final. Majorarea cotei este necesară pentru a pune în aplicare o decizie de anul trecut a Consiliului executiv al FMI referitoare la majorarea cu 50% a cotelor FMI în cadrul celei de-a 16-a revizuiri generale. Costurile creşterii cotei de participare vor fi suportate de către BNR, scrie Profit.ro.
România a devenit membră a FMI la 15 decembrie 1972 şi face parte din Constituenta condusă de Olanda şi Belgia, alături de Andora, Armenia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Georgia, Israel, Luxemburg, Muntenegru, Republica Macedonia de Nord, Republica Moldova, Olanda şi Ucraina.
DTS (Drept Special de Tragere) este un activ de rezervă internaţional creat de FMI pentru a suplimenta rezervele oficiale ale ţărilor membre. DST nu este o valută. Este o creanţă potenţială asupra valutelor liber utilizabile ale membrilor FMI. Astfel, DST poate oferi lichidităţi unei ţări.
DST este definit de un coş de valute: dolar (SUA), euro, yuan (China), yen (Japonia) şi lira sterlină (Marea Britanie).
Creşterea cotei de participare
În ceea ce priveşte cota de participare a României la FMI, aceasta va creşte, de la 1,81 miliarde DST cât este în prezent, la 2,72 miliarde DST.
În conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 30/1996 privind reglementarea participaţiilor statului la Fondul Monetar International şi modul de regularizare a influenţelor financiare rezultate din tranzacţiile cu Fondul Monetar International, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 97/1997, “începând cu luna iulie 1996, toate drepturile şi obligaţiile care revin statului român ca urmare a tranzacţiilor cu Fondul Monetar International se reflectă în gestiunea Băncii Naţionale a României”. În aceste condiţii, sumele reprezentând majorarea cotei României la FMI vor fi suportate de către BNR.
Potrivit procedurilor FMI, diferenţa de 905,7 milioane DST se va achita astfel:
- 226,4 milioane DST, reprezentând 25 la sută din majorare, în active de rezervă, respectiv în DST, prin debitarea contului de DST al României de la FMI, administrat de către BNR ca parte a rezervei valutare internaţionale;
- 679,3 milioane DST, reprezentând 75 la sută din majorare, în lei (la cursul LEU/DST al FMI valabil la data efectuării plăţii), prin creditarea contului nr.1 al FMI deschis la BNR.
În ceea ce priveşte plata părţii în active de rezervă (RAP - reserve asset portion), respectiv suma de 226,4 milioane DST (25 la sută din majorarea cotei), operaţiunea nu ar avea niciun impact asupra nivelului rezervelor totale. Acest lucru se datorează faptului că, prin utilizarea activelor de rezervă pentru efectuarea plăţii părţii RAP pentru majorarea cotei, ţara membră primeşte o creanţă lichidă de aceeaşi mărime asupra FMI, denumită tranşă de rezervă, care constituie, de asemenea, un activ de rezervă. Prin urmare, plata părţii în active de rezervă ar modifica doar componenţa rezervelor unei ţări membre.
În ceea ce priveşte plata părţii în lei (LCP – local currency portion), respectiv echivalentul sumei de 679,3 milioane DST, operaţiunea se va realiza la cursul LEU/DST al FMI valabil la data efectuării plăţii (cel mai probabil în perioada 15 noiembrie 2024 – 20 decembrie 2024, dar sub rezerva îndeplinirii celor 2 condiţii prevăzute în Rezoluţia 79-1) prin creditarea cu suma echivalentă în lei a contului numărul 1 al FMI de la BNR. Această operaţiune va fi înregistrată în bilanţul BNR atât pe partea de active externe (poziţia participaţii la FMI), cât şi pe partea de pasive externe (poziţia obligaţii faţă de instituţii financiare internaţionale).
România - zece acorduri cu FMI începând din 1991
Începând cu anul 1991, asistenţa financiară acordată de FMI s-a concretizat în aprobarea unui număr de zece acorduri stand-by (Romania şi IMF). De asemenea, la începutul anilor 1990 au fost derulate trei împrumuturi speciale în cadrul unor facilităţi de finanţare. Din ultimele trei acorduri stand-by, aprobate de FMI în anii 2009, 2011 şi 2013, România a efectuat trageri în valoare de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro), doar din cel aprobat în 2009. Din această sumă, 8,62 miliarde DST (81,58%) au fost trase de BNR, iar 1,95 miliarde DST (18,42%) de către Ministerul Finanţelor. Sumele trase au fost rambursate integral la termenele scadente.
Acordurile aprobate în 2011 şi 2013 au fost de tip preventiv, autorităţile române neefectuând nicio tragere din sumele aprobate (aproximativ 3,5 miliarde euro cel din 2011 şi 1,98 miliarde euro cel din 2013).
