Plafonările de preţ nu stopează inflaţia, ci doar o amână, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, în Ungaria, a declarat la Prima News profesorul de economie Bogdan Glăvan, care a adăugat că măsurile de compensare nu sunt măsuri anti-inflaţioniste, ci pot avea chiar efecte contrare.
El a explicat că ţinerea artificială a inflaţiei în frâu nu face decât ca în anii viitori procentele scăzute acum să se adauge la inflaţia de atunci. Bogdan Glăvan a subliniat că în momentul de faţă este aproape imposibil ca guvernele şi companiile să facă previziuni economice pe mai mult de un an, din cauza situaţiei globale.
În plus, vor veni anii electorali în care vor fi acordate măriri de pensii – în România politicul este factorul imprevizibil din economie, a spus Glăvan.
Putem să ne aşteptăm ca în 2024, an electoral, „politicienii să pună ceva pe masă” pentru populaţie, după ultimii ani, care au fost frustranţi pe plan social, a declarat Bogdan Glăvan.
Promisiuni care nu pot fi ţinute, aşa cum a fost cazul punctului de pensie, care abia acum a ajuns la nivelul promis acum trei ani de politicieni.
Momentan, însă, lucrurile stau mai calm ca în anul trecut pe piaţa financiară, a declarat Cristi Tudorescu. El a adăugat că inflaţia ar trebui să scadă şi în România, după ce acest lucru s-a întâmplat deja în Statele Unite, dar şi în alte ţări.
Şi creşterile de salarii contribuie la inflaţie, a spus Oana Boţolan, specialist HR. Boţolan s-a referit şi la alte efecte ale inflaţiei şi crizei mondiale, cum ar fi concedierile masive de personal anunţate de marii giganţi din IT. „Modul în care se întâmplă aceste disponibilizări, mai ales pentru companii care sunt model pentru cum îşi tratează angajaţii, va fi o notă care va rămâne pe brand-ul acestor companii”, a spus specialista în HR.
