În 2023, disponibilitatea românilor de a face investiţii a crescut semnificativ, pe fondul măsurilor Guvernului Ciolacu de majorare a veniturilor şi al reducerii inflaţiei. Îmbunătăţirea nivelului de trai şi o mai mare putere de cumpărare au dus la creşterea activelor financiare ale românilor. Conform BNR, avuţia financiară în rândul populaţiei anul trecut s-a triplat faţă de 2012 şi a ajuns la un nivel fără precedent, de peste 12.192 de euro pe cap de locuitor, în 2023.
Comparativ cu anul 2012, activele financiare ale populaţiei s-au triplat, creşterea fiind impulsionată în special de investiţii în fonduri de pensii, titluri de stat şi acţiuni listate, semnalează Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) şi membru al asociaţiei analiştilor financiari CFA România.
„Cea mai mare parte a portofoliului de active financiare continuă să fie formată din numerar şi depozite, care reprezentau 35% din totalul activelor la finalul anului 2023. Totuşi, deţinerile populaţiei în fonduri de pensii private şi investiţii în titluri şi acţiuni sunt în creştere, reflectând o diversificare a portofoliului şi probabil o înţelegere mai bună a pieţelor financiare“, a comentat Cristian Popa.
Sistemul de pensii private, o reformă de succes
Structura categoriilor de active financiare ale românilor se înscrie în tendinţele la nivel regional din zona Euro. Cu o pondere de peste o treime (35,2%) din totalul avuţiei, numerarul şi depozitele rămân modalitatea preferată de acumulare. Acestea sunt în creştere faţă de 2022 (34,1%). Comparativ, în Polonia, preferinţa pentru numerar şi depozite este şi mai pronunţată, reprezentând în jur de 50% din activele financiare.
În egală măsură însă, dinamica altor tipuri de instrumente financiare se intensifică, indicând o creştere a experienţei investiţionale. Spre exemplu, pe lângă numerar şi depozite, românii au început să investească prin intermediul bursei, fiind mult mai deschişi către acest mod de a investi, dar şi către programele de emisiuni de titluri de stat Tezaur şi Fidelis. Astfel, deţinerile de acţiuni, cotate şi necotate şi în fonduri de investiţii au o pondere de 30,4%. Urmează categoria „altele” cu 21,4% şi pensiile şi asigurările cu 13% (faţă de 11%).
Analiza oficialului BNR semnalează şi ascensiunea sistemului de pensii private, apreciind că aceasta s-a dovedit o reformă de succes. Potrivit datelor Băncii Naţionale, activele nete administrate de Pilonul II au ajuns la aproximativ 25,5 miliarde de euro la finalul anului 2023. Mai mult, după primele 6 luni ale anului curent, s-au apropiat de 29 miliarde de euro, reprezentând o acumulare istorică de capital.
Această performanţă subliniază relevanţa sporită şi eficienţa sistemului privat de pensii, care continuă să se maturizeze şi să ofere rezultate investiţionale foarte bune. Piaţa pensiilor private şi a asigurărilor a devenit tot mai relevantă, avuţia populaţiei sub această formă fiind de aproape 10 ori mai mare la finalul anului 2023 comparativ cu 2011.
Efectele politicilor PSD este confirmată şi de scăderea dobânzii cheie de către Banca Naţională
Creşterea avuţiei românilor, dar şi celelalte efecte ale politicilor Guvernului condus de Marcel Ciolacu, au avut ca efect şi faptul că Banca Naţională a României (BNR) a scăzut dobânda cheie de la 7% la 6,75%.
Consiliul BNR a confirmat creşterea economică prin investiţiile fără precedent, dar şi faptul că măsurile-cheie iniţiate de PSD precum limitarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază şi plafonarea facturilor la energie, au temperat creşterile de preţuri la aceste produse şi servicii şi au fost determinante în reducerea inflaţiei într-un ritm mai alert decât previziunile.
„În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II/2024, coborând în mai sub nivelul prognozat, la 5,12 la sută, de la 6,61 la sută în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanţiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţamodificărilor legislative aplicate începând cu aprilie 2024, precum şi pe fondul continuării descreşterii dinamicii preţurilor alimentelor“, este concluzia exprimată în minuta şedinţei de politică monetară.
Analiza BNR mai arată şi faptul că inflaţia va continua să scadă şi în următoarea perioadă într-un ritm care va depăşi prognozele anterioare. „Potrivit recentelor date şi analize, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în lunile următoare pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, care cobora la 4,9 la sută în decembrie 2024, la 3,5 la sută în ultima lună a anului 2025 şi la 3,4 la sută la finele orizontului proiecţiei”, se precizează în documentul Băncii Naţionale.
(Comunicat de presa)
