Premierul Marcel Ciolacu cere Consiliului Concurenţei să înceapă o anchetă în care să verifice dacă creşterea cu peste 25% a preţurilor la detergenţi au vreo justificare economică. Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, spune că deja se fac verificări.
(Comunicat de presa)
În ultima perioadă, românii se confruntă cu o creştere semnificativă a preţurilor la detergenti de 25%. Această majorare creează presiuni suplimentare asupra românilor, în contextul în care adaosul comercial la produsele de bază este plafonat.
Premierul Marcel Ciolacu a cerut Consiliului Concurenţei să înceapă o anchetă în care să verifice dacă scumpirile au sau nu un fundament economic.
„Urmează să vină şi Ministerul Economiei şi Ministerul Agriculturii cu o modificare legislativă. Am vorbit asta şi cu domnul preşedinte de la Consiliul Concurenţei, să vedem demersurile cu acele scumpiri, din punctul meu de vedere, care nu au niciun fundament economic, la detergenţi, de aproape 26%. Dacă nu ar fi fost aceste scumpiri, am fi vorbit de o scădere şi mai mare a inflaţiei”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
Factorii care ar putea contribui la această creştere bruscă a preţurilor includ creşterea costurilor materiilor prime, inflaţia şi schimbările în lanţul de aprovizionare. În timp ce producătorii şi comercianţii îşi justifică ajustările de preţuri invocând aceste motive, consumatorii resimt efectele în propriile buzunare.
”Un alt tip de intervenţie la fel de necesară este a Consiliului Concurenţei şi va exista un control asupra pieţei detergenţilor unde există creşteri de preţuri total nejustificate. Vrem să întregim astfel cadrul măsurilor de stopare a scumpirilor demarat prin mecanismele de plafonare a preţurilor”, a declarat Marcel Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern.
În acest sens, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, spune că instituţia monitorizează preţurile atât la produsele alimentare, cât şi la cele nealimentare.
„La ora actuală, procesăm datele primite de la comercianţi pentru a verifica dacă aceste creşteri de preţuri sunt justificate. Noi monitorizăm constant preţurile produselor de bază, atât alimentare cât şi nealimentare. Aşa cum am mai spus, am observat aşa numitul „waterbed effect”, adică o reducere a preţurilor produselor cu adaos comercial plafonat şi o majorare a preţurilor celorlalte produse. Ca urmare, verificăm dacă unii comercianţi nu cumva au profitat de această conjunctură şi au crescut preţurile nelegitim”, a explicat Bogdan Chiriţoiu, conform Agerpres.
Produsele cu adaos comercial plafonat, mai ieftine şi cu 30%
La 1 august 2023, Guvernul a introdus un mecanism prin care a plafonat temporar adaosul comercial la 14 grupe de produse alimentare. Ulterior, acest mecanism a fost prelungit ca durată până la finalul acestui an şi extins la alte tipuri de alimente.
Limitarea adaosului comercial a dus la unele fluctuaţii sezoniere ale preţurilor la alimente, dată fiind plafonarea marjei adăugată de comercianţi la preţurile stabilite de producători în condiţii concurenţiale. Insă această măsură a redus speculaţiile de pe piaţă şi a contribuit la stabilizarea preţurilor la produsele alimentare şi a avut un impact pozitiv asupra temperării inflaţiei generale.
”Facem deja un pas important şi în problema reducerii gramajului, dar a păstrării preţului, acest tip de scumpire mascată, de înşelare a clienţilor. Preşedintele ANPC a pus în transparenţă decizională ordinul care impune procesatorilor să semnaleze clar orice micşorare a gramajului produselor, cu toate detaliile necesare. Protejăm mai ales puterea de cumpărare a celor cu venituri mici şi medii, cei mai afectaţi de aceste practici înşelătoare”, a mai spus premierul Marcel Ciolacu.
Rata anuală a inflaţiei s-a redus la 5,9% în aprilie comparativ cu anul precedent, faţă de 6,6% în martie, anunţă Institutul Naţional de Statistică (INS). Preţurile la produsele alimentare se ieftinesc sau au stagnat în termeni lunari, însă, în continuare există o creştere de preţuri în privinţa produselor nealimentare, cum ar fi detergenţii sau articolele de igienă.
Tocmai de aceea există suspiciuni din partea Guvernului că comercianţii ar fi majorat artificial preţurile la unele produse pentru a compensa posibile câştiguri rezultate din preţul la raft fără plafonare.
