Mii de participanţi la marşul de duminică de la Paris s-au alăturat politicienilor pentru a condamna creşterea numărului de acte antisemite în Franţa după izbucnirea războiului în Fâşia Gaza, dar discuţiile privind participarea politică au umbrit o manifestaţie ce se dorea o demonstraţie de unitate, relatează Reuters şi AFP.
Protestul, convocat de liderii celor două camere ale parlamentului francez, a fost provocat de o creştere de trei ori a numărului de incidente antisemite de la atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie în comparaţie cu întregul an 2022, potrivit autorităţilor franceze.
Personalităţi politice, printre care premierul Elisabeth Borne şi foştii preşedinţi Francois Hollande şi Nicolas Sarkozy, au condus marşul, purtând un banner cu sloganul "Pentru Republică, împotriva antisemitismului".
Poliţia a estimat că 105.000 de persoane au participat la marşul de duminică. Esplanada Invalizilor, punctul de plecare al marşului de la Paris, a rămas aglomerată pentru mult timp, reflectând participarea uriaşă.
Preşedintele Emmanuel Macron, a cărui decizie de a nu participa a atras critici din partea unor politicieni, a publicat în ajun o scrisoare deschisă în care a susţinut marşul şi a condamnat "resurgenţa insuportabilă a antisemitismului dezlănţuit".
Pregătirea marşului a fost marcată însă de dispute cu privire la partidele care ar trebui să fie reprezentate. Decizia RN, partidul de extremă dreapta a lui Marine Le Pen, de a participa a determinat partidul stângii radicale, La France Insoumise (LFI), să se distanţeze de eveniment, deşi alte partide de stânga au participat.
Parlamentarii de stânga s-au alăturat protestelor pro-palestiniene din ultimele săptămâni, inclusiv un marş organizat sâmbătă la Paris.
Apelurile lansate de preşedintele Macron în ultimele zile pentru încetarea focului în Gaza, inclusiv într-un interviu în care şi-a exprimat dezaprobarea pentru bombardamentele israeliene, au fost salutate de politicienii francezi de stânga, dar au fost criticate de premierul israelian Benjamin Netanyahu.
Proteste împotriva antisemitismului au avut loc duminică şi în alte oraşe franceze, inclusiv în Marsilia, unde au participat aproximativ 7.000 de persoane, potrivit unei estimări a poliţiei. Mai devreme în cursul zilei, alte mitinguri au reunit mii de persoane la Lyon, Nisa şi Strasbourg.
Şi în alte părţi ale Europei există o mare îngrijorare cu privire la antisemitism şi la alte forme de extremism care sunt stârnite de evenimentele din Gaza. În Marea Britanie, sâmbătă, o mare demonstraţie pro-palestiniană a fost marcată de încăierări între contramanifestanţii de extremă dreapta şi poliţie.
TEAMĂ, TENSIUNI ŞI SCHIMBURI DE REPLICI
"Nu m-am gândit niciodată că va trebui să demonstrez într-o zi împotriva antisemitismului", a declarat pentru AFP Johanna, în vârstă de 46 de ani, secretară medicală în Seine-Saint-Denis, venită pentru singurul motiv că "oamenilor nu ar trebui să le fie frică de faptul că sunt evrei". La fel ca mulţi alţii, ea a preferat să îşi dea doar prenumele.
Franţa are cea mai mare comunitate evreiască din Europa, cu aproximativ 500.000 de persoane care trăiesc alături de milioane de musulmani.
"Sunt evreu şi nu vreau să mă ascund pentru a putea trăi în pace", spune Lucas, un elev de liceu de 17 ani din suburbiile Parisului.
Este o cauză pentru care "toată lumea ar trebui să se simtă preocupată", a declarat rabinul-şef al Franţei, Haïm Korsia, regretând că subiectul s-a transformat într-un box politic, "o ruşine", spune el.
"Luările de poziţie nu-şi au locul" la această manifestaţie, a avertizat duminică dimineaţă premierul Elisabeth Borne, vizând atât stânga radicală La France Insoumise, a cărei "absenţă vorbeşte de la sine", cât şi extrema dreaptă Rassemblement National, a cărei "prezenţă nu înşală pe nimeni".
"Suntem exact acolo unde trebuie să fim", a replicat Marine Le Pen câteva ore mai târziu, de la Esplanada Invalizilor, criticând "jocurile politice meschine" ale detractorilor săi care, de câteva zile, au scos în evidenţă trecutul antisemit al partidului său.
Dar pentru alegători precum Christine, o pensionară în vârstă de 71 de ani pe care AFP a întâlnit-o la manifestaţie, "RN este făcut să pară un partid antievreiesc din cauza cuvintelor stângace" ale fondatorului său, Jean-Marie Le Pen, care "nu este antisemit".
Cu toate acestea, prezenţa extremei drepte a fost o sursă de tensiune în cadrul defilării. Un grup de activişti ai organizaţiei evreieşti de stânga Golem a încercat pentru scurt timp să se opună participării sale la începutul demonstraţiei.
Partidele de stânga Europe Ecologie-Les Verts, PS şi PCF au ales să stea în spatele unui banner comun "împotriva antisemitismului şi a tuturor celor care generează ură şi rasism", ca parte a unui "cordon republican" împotriva extremei drepte, care a mărşăluit în spatele alaiului.
"Am ezitat să vin să demonstrez în spatele steagurilor franceze şi al politicienilor de dreapta, dar importanţa luptei împotriva antisemitismului a învins", a declarat pentru AFP Nathalie Cassard, de 53 de ani, din Paris, bibliotecară şi votantă de stânga. "Nu putem nega faptul că ştim vecini evrei care se tem", spune ea.
MACRON ABSENT
Preşedintele Emmanuel Macron a decis să nu participe la marş. Preşedintele Republicii s-a adresat sâmbătă seara poporului francez într-o scrisoare publicată de ziarul Le Parisien. În aceasta, el a deplâns "recrudescenţa intolerabilă a antisemitismului dezlănţuit".
"O Franţă în care concetăţenii noştri evrei se tem nu este Franţa", a scris el, cerându-le francezilor să se unească "în spatele valorilor sale, al universalismului său".
Dar France Insoumise nu a fost prezentă. Partidul stângii radicale, acuzat de ambivalenţă faţă de antisemitism, a boicotat manifestaţia din cauza prezenţei RN. Într-un mesaj pe X, liderul său Jean-Luc Mélenchon a declarat la sfârşitul zilei că organizatorii "nu au reuşit să reproducă mobilizările generale din trecut".
Semn al unei fracturi tot mai mari, depunerea de coroane organizată de LFI la sfârşitul dimineţii în apropierea sitului fostului Vel d'Hiv a fost întreruptă de un grup de contramanifestanţi care purtau pancarte pe care scria "Touche pas à la mémoire" ("Nu vă atingeţi de memorie") şi strigau "collabos" ("colaboraţionişti").
Liderii musulmani au fost, de asemenea, divizaţi, mai multe organizaţii deplângând faptul că apelul la manifestaţie nu a inclus "nici măcar un cuvânt despre islamofobie" şi subliniind "confuzia" dintre islam şi antisemitism.
