Guvernul condus a anunţat că va parafa un nou acord cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, astfel încât acesta să ajungă la sub 2% din Produsul Intern Brut, peste 7 ani. În acest moment, datele oficiale ale Comisiei Europene (CE) estimează deficitul bugetar la României la 6,9% din PIB, în 2024.
"În primul rând, noi am avut un acord cu Comisia Europeană pe trei ani, de la un deficit 9,2%, istoric, cel mai mare din Europa, inimaginabil pentru orice Guvern, şi ne-am asumat că până în trei ani ajungem la 3%, într-un an în care accesul la fonduri europene era unul imens, în care închideai un exerciţiu financiar trecut, 2016 - 2020, unde aveai obligaţia să vii cu o finanţare de 15%, aveai exerciţiul financiar actual, care începuse după un an de zile să aibă proiecte mature şi aveai investiţiile din PNRR. (...) Cum poţi să-ţi asumi, în momentul de dezvoltare cel mai important al României, un deficit de 3%? Cu adevărat, ce ne-a zis Comisia şi am respectat şi o să respectăm şi anul acesta - sub nicio formă să nu avem deficit pe consum. (...) Am ajuns cu Comisia la un dialog şi, normal, cu următoarea Comisie o să parafăm acordul să avem pe şapte ani intrarea în deficitul asumat de la Maastricht de 3%, cu 0,74% scădere anual", a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Fără investiţii strategice în infrastructură, educaţie, sănătate, inovaţie, nu va putea fi asigurată competitivitatea economiei României pe termen mediu şi lung. De aceea, în planificarea de ajustare a deficitului bugetar, protejarea investiţiilor joacă un rol major deoarece este motorul de creştere economică a ţării.
În prezent, datele oficiale ale Ministerului Finanţelor arată că România are în curs de implementare proiecte aferente politicii de coeziune 2021-2027 cu o valoare totală de 46 mld. euro), proiecte PNRR de peste 40 mld. euro inclusiv cheltuielile de cofinanţare, dar şi programele naţionale de investiţii de peste 10 mld. euro (Programul „Anghel Salingy”, investiţii implementate la nivelul CNI).
