Zeci de romi au mers în lanţuri prin Bucureşti, să amintească despre o pată neagră din istoria noastră: robia. Sute de ani, romii au fost vânduţi, bătuţi, omorâţi şi folosiţi ca sclavi. Un subiect despre care se vorbeşte puţin spre deloc, dar care a lăsat răni adânci. S-au împlinit 167 de ani de la dezrobire, însă cei din comunitatea romă spun că în continuare se simt la marginea societăţii.
Lanţurile sclaviei au fost o realitate pentru romi aproape 500 de ani. Prima atestare a robiei datează din 1385. Domnitorii, boierii sau mănăstirile aveau proprietate absolută asupra sclavilor romi şi îi supuneau unor tratamente inumane.
,,După plac, îi vând şi îi ucid ca pe nişte vite. Copiii lor se nasc robi indiferent de sex", scria un conte francez care călătorea prin Ţara Românească. Şi Mihail Kogălniceacu, susţinător al dezrobirii, a descris drama sclavilor. În 1856, romii şi-au câştigat statutul de oameni liberi. Despăgubiţi au fost însă tot stăpânii.
167 de ani mai târziu, minoritatea etnică resimte încă urmele lanţurilor. Integrarea comunităţii rome face parte din strategia de ţară pentru 2018-2023. Dar oamenii nu simt vreo schimbare.
Un domn care lucrează în Marea Britanie, în industria de prelucrare a cărnii, după ce în România a căutat în zadar loc de muncă. O altă mare dorinţă este legată de conştientizarea trecutului. Deşi robia comunităţii rome a durat de aproape cinci ori mai mult decât sclavia afro americanilor în Statele Unite, în manualele de istorie din România nu se vorbeşte despre asta.
De Ziua Dezrobirii, preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj, în care trage, la rândul său, un semnal de alarmă legat de discriminarea la care este supusă minoritatea romă.
foto: captură video
