Cutremurul de 5.2, care a zguduit Banatul are legătură cu marele seism care a lovit Turcia, la începutul lunii februarie. Specialiştii de la Institutul Naţional de Fizică a Pământului explică de ce în vestul ţării se produc atât de multe seisme în ultima vreme. Cutremurul s-a simţit în toate judeţele din vecinătatea Aradului dar şi în Ungaria, Croaţia şi Serbia. A fost urmat de 13 replici. Sute de case din apropierea epicentrului au fost afectate: pereţii s-au crăpat, coşurile de fum au căzut, iar tiglele s-au desprins de pe acoperişuri.
La lumina zilei, oamenii îşi numără pagubele. În comuna Ghioroc, la aproximativ 1 km de epicentru, aproape 200 de case au fost afectate de cutremur. Pereţii s-au fisurat, iar câteva dintre ele au rămas fără bucăţi bune din acoperiş. Sunt locuinţe vechi, care aparţin bătrânilor satului.
Acum sunt ajutaţi de rude şi vecini să repare stricăciunile. Localnicii nu uită însă sperietura pe care au tras-o când au simţit cum se mişcă locuinţa cu ei. Imediat, mobila din casă a început şi ea să se clatine. Una dintre clădirile afectate este şi centrul de îngrijiri paliative, unde se află 15 pacienţi. Acoperişul a rămas fără ţigle, iar angajaţii primăriei au început să le înlocuiască.
Şi în oraşul Arad, oamenii s-au panicat. Mai multe clădiri au fost avariate, iar imaginile filmate imediat după cutremur arată cărămizi căzute pe trotuare. Au fost afectate şi două clăduri ale spitalului judeţean, aflate în centru şi care sunt monument-istoric. Cutremurul s-a simtit puternic şi în Timiş. Mai ales în comuna Masloc, aflată la 30 de km de Timisoara. În satul Alioş, la graniţa cu judeţul Arad, oamenii s-au speriat şi au ieşit imediat din case.
Specialiştii susţin că seismul din Banat este un efect direct al mişcărilor tectonice care au dus şi la mega-cutremurul ce a lovit Turcia, în luna februarie. Ultimul cutremur mai mare din vestul ţării s-a produs tot în judeţul Arad, pe 22 mai, şi a avut 4.9 pe Richter. De atunci au avut loc 19 seisme, toate la adâncimi de cel mult 12 km.
