După trei ani de apeluri, concesii şi negocieri, Uniunea Europeană pare să fi ajuns la capătul răbdării, scrie POLITICO.
Luni, cele 27 de state membre sunt aşteptate să aprobe o nouă legislaţie care va reduce definitiv livrările de gaz rusesc către Ungaria şi Slovacia — indiferent dacă cele două state sunt sau nu de acord.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022, UE a redus semnificativ dependenţa energetică de Moscova, eliminând aproape complet importurile de petrol, cărbune şi gaze din Rusia. Însă Budapesta şi Bratislava s-au opus constant, susţinând că nu au alternative reale şi că renunţarea la gazul rusesc ar duce la scumpiri masive pentru populaţie.
Experţii contrazic aceste argumente. Iar liderii europeni sunt, în sfârşit, pregătiţi să acţioneze chiar şi fără consens.
„În timp ce Rusia bombardează infrastructura energetică a Ucrainei, miliarde de euro au fost plătite de Ungaria şi Slovacia către Moscova,” a declarat ministrul lituanian al Energiei, Žygimantas Vaičiūnas. „Aceşti bani finanţează maşina de război rusă — e complet inacceptabil.”
De la consens la confruntare
De la începutul războiului, Bruxellesul a impus un embargo asupra petrolului şi cărbunelui rusesc, a plafonat preţul petrolului exportat de Rusia şi a redus cota gazului rusesc pe piaţa UE de la 45% la 13%.
Cu toate acestea, Ungaria şi Slovacia au blocat repetat sancţiunile, negociind derogări pentru a continua importurile prin conducta Druzhba, care traversează Ucraina, şi au respins orice restricţii asupra gazului sau energiei nucleare ruseşti.
Mai mult, potrivit think tank-ului Centre for Research on Energy and Clean Air, cele două ţări au crescut plăţile către Moscova: peste 5,58 miliarde de euro în 2025 până în prezent, deja peste suma din tot anul trecut.
Realizând că strategia consensuală nu mai funcţionează, Comisia Europeană a propus în iunie o nouă abordare: o lege care interzice importul de gaz rusesc — începând din 2026 pentru contractele pe termen scurt şi până în 2027 pentru cele pe termen lung.
Pentru că e vorba de o măsură comercială şi nu o sancţiune, votul nu mai necesită unanimitate, ci doar o majoritate calificată, eliminând practic dreptul de veto al Budapestei şi Bratislavei.
Luni, miniştrii europeni ai Energiei urmează să adopte formal legea, într-un semnal clar că blocul este gata să le depăşească opoziţia.
„Vom ajunge la un acord, în ciuda opoziţiei lor,” a declarat un diplomat european sub protecţia anonimatului. „Subiectul nu este uşor, dar sunt încrezător că vom reuşi.”
Budapesta şi Bratislava trag de timp
Înaintea votului, guvernele din Ungaria şi Slovacia au lansat o ofensivă diplomatică pentru a bloca proiectul. Premierul slovac Robert Fico a ameninţat că va bloca al 19-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, dacă nu obţine concesii legate de planul energetic, cunoscut ca REPowerEU.
Însă ceilalţi membri UE par hotărâţi să nu mai cedeze. „Întotdeauna găsesc scuze să-şi amâne retragerea,” a spus ministrul lituanian al Energiei, „dar acum trebuie să fim fermi.”
Budapesta şi Bratislava continuă să susţină că legea le ameninţă securitatea energetică, va scumpi facturile şi va lovi industria grea. În prezent, firma de stat maghiară MVM are contracte cu Gazprom până în 2036, iar furnizorul slovac SPP, până în 2034.
După ce Parlamentul European şi-a stabilit poziţia de negociere, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a denunţat proiectul de lege: „Este un atac direct asupra securităţii energetice a Ungariei. Sabotează performanţa noastră economică şi ameninţă costurile reduse ale utilităţilor pentru familiile maghiare,” a scris el pe platforma X. „Nu vom permite aşa ceva!!”
Premierul Fico a mers şi mai departe: „REPower este o mişcare ideologică absurdă.”
Ministerele de externe ale celor două ţări nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Industria este, totuşi, pregătită
Reprezentanţii industriei energetice par, însă, mai calmi. „Probabil nu e un dezastru,” a declarat un insider din sectorul petrolului şi gazelor din Ungaria. „Guvernul dramatizează — să vedem dacă lupul chiar vine.”
Este adevărat că legea ar putea duce la o creştere de 5–10% a preţurilor pe termen mediu, estimează Tamás Pletser, analist în energie la Erste Bank. Dar, dacă Comisia va reduce taxele de tranzit, scumpirea ar putea fi atenuată chiar şi cu 40%, adaugă el.
În plus, Ungaria negociază deja contracte noi şi îşi diversifică sursele: gaz lichefiat din Europa de Vest şi Grecia, precum şi un nou proiect de extracţie în România, din 2027. „Industria este absolut pregătită,” spune Pletser.
La Bruxelles, oficialii Comisiei nu sunt impresionaţi de ameninţările politice. „Măsurile au fost gândite astfel încât să menţină securitatea energetică a UE şi să limiteze impactul asupra preţurilor,” a transmis un oficial european.
Indiferent de reacţiile celor două guverne, capitalele europene par hotărâte să acţioneze.
„Nu au făcut mare lucru ca să-şi diversifice sursele, au sabotat sancţiunile şi au avut destul timp la dispoziţie,” a spus un diplomat UE. „Nu mai există alternativă: trebuie să trecem la acţiune.”
„Nu de ieri discutăm despre renunţarea la gazul rusesc,” a adăugat un alt oficial. „Rusia nu este un partener — este o problemă. E timpul să nu mai pretindem contrariul.”