Curtea de Apel Bucureşti este aşteptată să decidă astăzi dacă Viorel Paşca şi ceilalţi inculpaţi din dosarul azilelor ilegale din Bihor vor rămâne sub control judiciar sau vor fi arestaţi preventiv. Hotărârea vine după ce pronunţarea a fost amânată săptămâna trecută.
Un nou termen important are loc astăzi în dosarul azilelor ilegale din judeţul Bihor, unde Curtea de Apel Bucureşti urmează să se pronunţe asupra contestaţiei formulate de procurorii DIICOT împotriva deciziei prin care Viorel Paşca, membrii familiei sale şi coordonatoarea activităţilor din centrele investigate au fost plasaţi sub control judiciar.
Instanţa era aşteptată să dea verdictul încă de săptămâna trecută, însă pronunţarea a fost amânată. Anterior, Tribunalul Bucureşti a respins solicitarea procurorilor privind arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Viorel Paşca, a soţiei sale Florica Paşca, a celor trei fii ai lor – Viorel-Emanuel, Abel-Timotei şi Daniel-Sabin Paşca – precum şi a Deliei Mioara Păcală, coordonatoarea activităţilor din azilele ilegale.
La ultimul termen de judecată, Viorel Paşca şi-a susţinut nevinovăţia şi a afirmat că activitatea desfăşurată de-a lungul anilor a avut un caracter umanitar.
„Nu îmi este ruşine de activitatea mea de 20 de ani, în care am încercat să ajut, în care am încercat să fiu de folos, să aduc un plus în societate, în viaţa acestor oameni care nu mai aveau pe nimeni, oameni de care s-a lepădat toată lumea, familii, instituţii, statul român şi aşa mai departe.
Am încercat să le fim de folos acestor oameni, am încercat să le salvăm viaţa şi nu exagerez când spun asta, pentru că veneau din condiţii extrem de defavorabile şi, repet, am conştiinţa împăcată, n-am vrut niciodată să fac rău”, a afirmat Viorel Paşca, săptămâna trecută, la Curtea de Apel Bucureşti.
Ancheta DIICOT vizează destructurarea unui grup infracţional organizat acuzat de trafic de persoane şi exploatarea unor persoane vulnerabile. Potrivit procurorilor, reţeaua ar fi fost constituită în anul 2020 de Viorel-Teodor Paşca, împreună cu soţia şi cei trei fii ai săi, sub paravanul Asociaţiei „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă).
Deşi organizaţia era prezentată ca având scop caritabil, anchetatorii susţin că aceasta nu deţinea licenţele necesare pentru furnizarea de servicii sociale sau medicale şi că sute de vârstnici, persoane cu dizabilităţi psihice şi oameni fără adăpost ar fi fost exploataţi în cadrul acestei reţele.
