România ar putea beneficia de alocări financiare uşor mai mari în viitorul buget multianual al Uniunii Europene, însă nivelul propus este considerat insuficient de Parlamentul European.
Eurodeputatul Siegfried Mureşan, raportor al legislativului european pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), a declarat că noua variantă de compromis prezentată de Preşedinţia cipriotă a Consiliului UE aduce unele îmbunătăţiri pentru statele beneficiare de fonduri de coeziune, fără a răspunde însă aşteptărilor formulate de Parlamentul European.
Potrivit lui Mureşan, unul dintre aspectele pozitive ale documentului este faptul că fondurile destinate politicii de coeziune au fost ferite de reduceri suplimentare, în urma demersurilor susţinute atât de Parlamentul European, cât şi de mai multe state membre care au pledat pentru păstrarea actualelor mecanisme de sprijin.
„Pachetul de negocieri publicat astăzi prevede şi mici creşteri pentru anvelopele ţărilor beneficiare de fonduri de coeziune, inclusiv România. Aceste creşteri reprezintă însă doar câteva sute de milioane de euro per stat membru şi sunt mult sub nivelul solicitat de Parlamentul European”, a arătat Siegfried Mureşan într-o postare publicată pe Facebook.
Europarlamentarul a amintit că poziţia adoptată de Parlamentul European în luna aprilie susţine o majorare cu peste 10% a viitorului buget comunitar. În cazul României, o astfel de creştere s-ar traduce prin aproximativ şase miliarde de euro suplimentare faţă de nivelul actual al finanţărilor europene.
În acelaşi timp, Mureşan şi-a exprimat nemulţumirea faţă de diminuarea dimensiunii totale a bugetului propus. Noua variantă de compromis prevede o reducere de aproximativ 2% faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, impactul fiind resimţit în special în domenii considerate esenţiale pentru viitorul Uniunii.
„Considerăm că aceste reduceri sunt o greşeală, mai ales în contextul global actual”, a subliniat eurodeputatul.
Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 un buget de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, însoţit de o reformă amplă a principalelor instrumente financiare ale Uniunii. Printre măsurile avansate se numără reducerea cu aproximativ 10% a fondurilor alocate Politicii Agricole Comune şi Politicii de Coeziune.
Această abordare a fost contestată de un grup format din 17 state membre, printre care se numără şi România. Aceste ţări susţin că diminuarea fondurilor dedicate agriculturii şi dezvoltării regionale ar putea accentua decalajele economice existente în interiorul Uniunii Europene.
Înaintea reuniunilor Consiliului UE şi ale Consiliului European programate pentru săptămâna viitoare, Preşedinţia cipriotă a prezentat o nouă propunere de compromis. Documentul păstrează în mare măsură reducerile propuse pentru agricultură şi coeziune, însă introduce ajustări limitate în favoarea anumitor state beneficiare şi reduce cu aproximativ 2% volumul total al bugetului.
Noua formulă prevede, totodată, diminuarea resurselor destinate competitivităţii economice, apărării şi acţiunii externe a Uniunii Europene, aspecte care au generat critici din partea Parlamentului European.
Siegfried Mureşan a anunţat că va continua negocierile pentru apropierea poziţiilor dintre instituţiile europene şi a cerut Consiliului UE să îşi stabilească rapid mandatul oficial de negociere. Potrivit acestuia, accelerarea discuţiilor este esenţială pentru ca noul Cadru Financiar Multianual să poată fi adoptat până la sfârşitul anului 2026.
În perioada următoare, negocierile dintre statele membre şi Parlamentul European sunt aşteptate să intre într-o etapă decisivă, iar rezultatul acestora va influenţa direcţia investiţiilor europene pentru următorii şapte ani, inclusiv nivelul sprijinului financiar de care România va beneficia după 2028.
