Dumitru Kuti, un etnic român din Ucraina care a fost pe front, critică metodele prin care sunt mobilizaţi unii bărbaţi care nu vor să lupte în război. Acesta spune că nu susţine reţinerea persoanelor pe stradă şi transportarea lor cu forţa către unităţile militare, considerând că un om care ajunge pe front împotriva voinţei sale poate deveni un pericol atât pentru propria viaţă, cât şi pentru ceilalţi militari.
În opinia sa, cei care merg la război trebuie să îşi asume voluntar această decizie şi să fie pregătiţi pentru ceea ce îi aşteaptă. Invitat la emisiunea „LIVE Vitalie”, realizată de jurnalistul Vitalie Cojocari la Prima News, Dumitru Kuti a fost întrebat despre imaginile apărute din Ucraina în care bărbaţi sunt opriţi pe stradă, reţinuţi şi urcaţi în vehicule pentru a fi duşi în centre de recrutare sau în alte locuri.
Acesta a confirmat că asemenea situaţii există, însă a precizat că nu este de acord cu astfel de practici.
„Din păcate da, aşa se întâmplă, dar eu nu susţin treaba asta. Deloc nu o susţin”, a afirmat Dumitru Kuti.
De ce consideră că militarii trebuie să meargă voluntar la război
Bărbatul a explicat că, din punctul său de vedere, participarea la lupte presupune o asumare personală, iar un om care nu îşi doreşte să ajungă pe front nu ar trebui trimis acolo prin constrângere.
„Treaba asta, în primul rând, ca să chemi un soldat la război, el trebuie să meargă din voia lui. Înţelegeţi? Să meargă din voia lui, că el vrea să meargă să lupte, să apere ţara”, a declarat acesta.
Dumitru Kuti consideră că frica de război este o reacţie firească, însă poate deveni o problemă majoră atunci când o persoană ajunge în mijlocul luptelor fără să fie pregătită psihologic.
Acesta a descris inclusiv situaţia unui bărbat care este luat de pe stradă şi transportat cu un autobuz sau cu un alt vehicul, pentru a ajunge ulterior în zona de conflict.
Cum ar putea fi afectaţi ceilalţi soldaţi de trimiterea pe front a unor oameni nepregătiţi
Un alt argument invocat de Dumitru Kuti este legat de siguranţa celorlalţi militari. El spune că un soldat care nu poate face faţă presiunii războiului ar putea pune în pericol întreaga echipă, mai ales în timpul unor misiuni în care colaborarea şi capacitatea de reacţie sunt esenţiale.
„Spuneţi-mi, ce folos are el acolo? A doua zi pe dânsul îl omoară acolo. El, dacă este chemat, are frică într-însul şi el nu rezistă acolo”, a explicat bărbatul.
Acesta a atras atenţia că efectele pot fi mult mai grave decât în cazul unui singur militar, deoarece ceilalţi soldaţi pot ajunge să suporte consecinţele nepregătirii unei persoane trimise pe front împotriva voinţei sale.
„Dar plus al doilea rămâne că, din pricina lui, înţelegeţi că acolo sunt tare multe misiuni şi din pricina lui pot să moară mai mulţi soldaţi”, a mai spus Dumitru Kuti.
În final, acesta a revenit asupra dezacordului său faţă de metodele de mobilizare despre care a fost întrebat, afirmând că nu le consideră corecte, chiar dacă recunoaşte că asemenea situaţii continuă să se întâmple în Ucraina.
„Şi de asta, de asta nu sunt. Asta nu e pe drept. Dar, din păcate, aşa se întâmplă”, a conchis etnicul român.
