Preşedintele american, Donald Trump,, admite că nu exclude retragerea unor trupe americane staţionate în Europa, explicând în acelaşi timp că o astfel de măsură poate face parte din negocierile mai ample privind comerţul.
Trump a salutat decizia Uniunii Europene de a amâna aplicarea imediată a tarifelor de retorsiune după intrarea în vigoare a noilor taxe americane, scrie News.ro.
Întrebat dacă intenţionează să reducă forţele americane din Europa, Trump a răspuns: „Aş putea face asta”, dar a adăugat: „Depinde”.
El a spus că Statele Unite finanţează apărarea Europei fără a primi prea mult în schimb şi a spus că la fel de întâmplă şi cu partajarea costurilor cu Coreea de Sud.
„Ar fi un subiect de discutat care nu are legătură cu comerţul. Dar cred că are sens să facă parte din aceste discuţii comerciale. Ar fi frumos să împachetăm totul într-o singură înţelegere pentru fiecare ţară”, a declarat Trump, referindu-se la negocierile tarifare în curs.
Preşedintele a mai spus că miercuri dimineaţă s-a hotărât să îngheţe timp de 90 de zile tarifele mai mari anunţate pentru zeci de ţări şi a redactat ordinul „din inimă”, fără jurişti, alături de consilierii săi economici.
Trump s-a declarat, de asemenea, mulţumit de faptul că UE nu a impus imediat contratarife.
Bruxelles-ul a anunţat miercuri un plan de răspuns la impunerea unor tarife americane de 25% pentru oţel şi aluminiu, dar joi a precizat că aplicarea acestui plan va fi suspendată timp de 90 de zile, după ce preşedintele Trump a anunţat, la rândul său, că amână cu 90 de zile, aplicarea taxelor „de reciprocitate”.
„TRUMP, SINGURUL CARE POATE DECIDE”
Numai preşedintele Donald Trump va lua decizii cu privire la viitorul trupelor americane din Europa, a declarat miercuri secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, întrebat dacă va menţine nivelul trupelor la nivelul actual.
„Singura persoană care va lua o decizie cu privire la structura de forţe a trupelor americane în Europa va fi preşedintele Trump, comandantul suprem”, a declarat Hegseth reporterilor în timpul unei călătorii în Panama. „Şi vom continua să purtăm discuţii continue, inclusiv în contextul negocierilor dintre Ucraina şi Rusia, cu privire la care ar trebui să fie postura noastră de forţă pe continent, care să răspundă cel mai bine intereselor americane şi să asigure, de asemenea, împărţirea sarcinilor în Europa”, a adăugat şeful Pentagonului, citat de Reuters.
Remarcile lui Hegseth au venit la o zi după ce generalul american cu cel mai înalt grad în Europa a declarat că Statele Unite ar trebui să îşi menţină prezenţa militară pe continent aşa cum este acum, în timp ce Pentagonul îşi revizuieşte amprenta globală la cererea administraţiei Trump.
Armata americană a avut peste 100.000 de soldaţi în Europa după invazia rusă în Ucraina din 2022, dar generalul armatei americane Christopher Cavoli a declarat că numărul a fost redus acum la 80.000. „Este sfatul meu să menţinem această poziţie a forţei aşa cum este acum”, a declarat Cavoli congresmenilor, marţi, în timpul unei audieri în faţa Comisiei pentru Servicii Armate a Camerei Reprezentanţilor. Hegseth a fost întrebat dacă este de acord cu această evaluare.
În timpul primei sale călătorii în Europa, Hegseth le-a spus săi colegilor europeni că nu ar trebui să presupună că prezenţa americană va dura pentru totdeauna.
Potenţialele schimbări ale prezenţei militare americane în Europa survin pe fondul îngrijorărilor legate de viitorul NATO, alianţa transatlantică care a fost baza securităţii europene în ultimii 75 de ani.
NBC News a relatat că la Pentagon sunt discutate planuri de reducere cu 20.000 de oameni a prezenţei SUA în Europa, inclusiv pe flancul estic, în Polonia şi România. Ambele ţări au spus că nu au fost anunţe în privinţa unor astfel de planuri ale americanilor.
Încrederea europeană în SUA ca protector suprem al continentului împotriva oricărui atac din partea Rusiei a fost puternic zdruncinată de încercarea de apropiere a lui Trump de Moscova şi de presiunea puternică exercitată asupra Kievului în încercarea sa de a pune capăt războiului.
