România trebuie să îşi protejeze teritoriul în faţa riscurilor de securitate generate de războiul din Ucraina, dar şi să păstreze deschise canalele diplomatice, pentru a evita transformarea Mării Negre într-un spaţiu în care investiţiile devin prea riscante, consideră analistul de politică externă Ştefan Popescu. Acesta atrage atenţia că insecuritatea din regiune poate afecta inclusiv proiectele economice pe care România doreşte să le dezvolte, precum construirea unor centrale eoliene offshore.
Invitat în podcastul „Pe drept cuvânt”, difuzat la Prima News, analistul a explicat că autorităţile trebuie să pregătească ţara atât pentru continuarea războiului, cât şi pentru perioada de după încheierea conflictului, când echilibrul strategic din regiune ar putea arăta diferit.
„Ce investitor va veni undeva unde nu ştie dacă mâine vine o dronă sau, Doamne fereşte, se poate întâmpla şi altceva?”, a întrebat Ştefan Popescu, referindu-se la riscurile pe care instabilitatea din Marea Neagră le poate genera pentru mediul de afaceri.
De ce este importantă menţinerea funcţională a Mării Negre
Analistul a făcut referire la politica Turciei, despre care a spus că a înţeles importanţa menţinerii Mării Negre ca spaţiu funcţional. În opinia sa, abordarea securităţii regionale nu trebuie să se limiteze la pregătirea militară şi la interceptarea eventualelor drone care pătrund în spaţiul aerian românesc.
Ştefan Popescu consideră că protejarea teritoriului trebuie însoţită de eforturi diplomatice care să reducă riscurile şi să permită continuarea activităţilor economice.
El a atras atenţia că investitorii au nevoie de predictibilitate, mai ales în proiectele care presupun investiţii importante şi perioade lungi de realizare.
Printre exemplele invocate se numără centralele eoliene offshore, proiecte care depind de condiţii de securitate suficient de stabile pentru a permite construirea infrastructurii şi operarea acesteia.
În acelaşi timp, analistul a atras atenţia că România trebuie să ţină cont de importanţa coridoarelor logistice din regiune şi de faptul că acestea pot deveni vulnerabile în contextul războiului.
România trebuie să se pregătească şi pentru perioada de după război
Ştefan Popescu susţine că autorităţile române trebuie să privească dincolo de evoluţiile imediate ale conflictului din Ucraina şi să analizeze consecinţele pe termen lung asupra securităţii naţionale.
„Noi trebuie să pregătim România şi pentru ziua în care războiul se va încheia şi nu ştim cum va arăta peisajul strategic, ţinând seama şi de ce se află în vecinătate”, a afirmat acesta.
În opinia analistului, pregătirea militară rămâne necesară, însă nu poate înlocui diplomaţia. Menţinerea unor relaţii funcţionale cu statele relevante pentru securitatea regională poate contribui la identificarea unor soluţii şi la protejarea intereselor economice ale României.
Declaraţiile sale vin în contextul preocupărilor privind incidentele cu drone asociate războiului din Ucraina şi efectele conflictului asupra regiunii Mării Negre.
Mesajul analistului este că securitatea trebuie abordată atât prin măsuri de apărare, cât şi printr-o strategie diplomatică orientată spre stabilitate şi protejarea intereselor pe termen lung ale ţării.
