VIDEO. Ilie Bolojan şi Dragoş Anastasiu au anunţat măsurile pentru companiile de stat: Va fi redus numărul de membri din conducere şi vor fi plafonate câştigurile

Premierul Ilie Bolojan şi vicepremierul pentru reformă Dragoş Anastasiu au anunţat marţi măsurile pentru reforma companiilor de stat. Ilie Bolojan a prezentat pe scurt măsurile, iar apoi a părăsit conferinţa de presă. Anastasiu a explicat ulterior mai detaliat fiecare modificare pe care Executivul vrea să o facă şi a spus, printre altele, că se vor introduce indicatori de performanţă, iar funcţionarii publici vor putea face parte din cel mult un Consiliu de Administraţie (CA), faţă de maximul de două din prezent. Vicepremierul a declarat că „avem o problemă legată de performanţă” în cadrul companiilor de stat, acesta fiind motivul pentru care Guvernul vine cu aceste propuneri, conform Hotnews.ro.

Declaraţii Ilie Bolojan:

• Un element important este gestionarea corectă a companiilor de stat. Având în vedere că gestionarea acestor companii are un impact economic important, cum e cea din zona de energie. Orice câştig din administrarea acestora e un câştig important pentru ţara noastră şi bugetul de stat.
• Orice reducere de subvenţii este o economie în plus. Orice profit suplimentar pe care îl fac prin reducerea cheltuielilor înseamnă o capacitate de investiţii mai mare.
• Buna administrare a companiilor este unul dintre elementele importante din acest al doilea pachet.
• Aceste măsuri vizează câteva aspecte importante care ţin de buna administrare. În primul rând, asigurarea transparenţei în gestionarea companiilor de stat. Toate ministerele vor publica date despre cine administrează aceste companii, ce câştiguri au. Acest lucru nu cred că este o ruşine pentru cei care le conduc, ca datele să fie publice. E un lucru de normalitate.

„Indicatorii de perfoermanţă vor fi revizuiţi de fiecare minister, pentru a se verifica dacă sunt relevanţi sau superficiali”

• Al doilea element: ţine de partea de management a companiilor. Lucru care va fi rezolvat prin modificări de legislaţie, atât în ceea ce priveşte numărul de membri, cât şi plafonarea unor câştiguri. Avem o situaţie în care abuzând de prevederi legale de la valori rezonabile de câştiguri s-a ajuns într-o perioadă scurtă la limitele maxime, ceea ce a creat o nemulţumire în opinia publică.
• Indicatorii de perfoermanţă vor fi revizuiţi de fiecare minister, pentru a se verifica dacă sunt relevanţi sau superficiali. Cu siguranţă în multe locuri aceşti indicatori nu sunt relevanţi. Noii indicatori fie vor fi acceptaţi de conducătorii acestor companii – ceea ce înseamnă că sunt oameni de bună credinţă. În condiţiile în care nu vor accepta aceşti indicatori înseamnă că sunt nişte probleme legate de profesionalismul lor. Vom uza de toate prevederile legale pentru ca cei care nu acceptă să plece.
• AMEPIP trebuie întărit, astfel încât la finalul verii să avem o agenţie funcţională, pentru că buna administrare a companiilor din România este o necesitate.
• În zilele următoare vă voi sta la dispoziţie pentru întrebări.

Declaraţii Dragoş Anastasiu:

• Imaginea de ansamblu v-a făcut-o primul ministru Ilie Bolojan. Vorbim despre un memorandum care o să treacă prin guvern la următoarea şedinţă şi care are ca scop constituirea unui grup de lucru interministerial pentru eficientizarea întreprinderilor publice.
• Vrem să avem mai mulţi bani la bugetul de stat, mai puţine subvenţii, o mai bună calitate a serviciilor, la fel cum orice fel de companie privată gândeşte.
• Pentru a înainta în demersul nostru va trebui să modificăm legislaţia. Fac precizarea că orice fel de modificare va fi făcută după consultări cu Comisia Europeană şi OCDE. Am rămas în urmă cu câteva jaloane din PNRR. Deci facem acest demers şi pentru a rezolva problema legată de penalităţile din PNRR.
• Revin la măsurile pe care le avem în vedere, care în acest moment sunt propuneri cu care vom merge în discuţii cu Comisia Europeană, unde dezbaterile tehnice au început şi avem semnale bune. Vrem să eficientizăm activitatea AMEPIP şi a companiilor de stat din România.

„Avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor”

• Aş vrea să vă dau o radiografie: în ultimele 10 zile am făcut paşi în ceea ce priveşte colectarea datelor. Vă dau câteva elemente şi vă anunţ că AMEPIP, chiar cu puţin timp înainte, a centralizat definitiv şi a organizat date importante cu privire la companiile de stat. Mâine vor fi publicate.
• Să vedem ce înseamnă întreprinderi publice în România: avem 1.326 de întreprinderi publice la AMEPIP, 1.182 la nivel local şi 144 la nivel central. Avem 842 de SRL-uri. Dacă începem să triem şi punem deoparte toate companiile centrale şi companiile locale care au impact, avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor. Din 256.000 de anagjaţi, 173.000 sunt în aceste 315. Veniturile totale ale tuturor companiilor sunt de 127 de miliarde. Top 315 au 13,6 miliarde, adică 96% din venituri. Subvenţii: total 14 miliarde, iar aceste companii 13,6%. Profiturile: 15 miliarde, dar scădem subvenţiile. Pe to 315: 14,9 miliarde. Pierderi: 266 de întreprinderi generează pierderi după ce primesc subvenţie.
• Ce se întâmplă cu cele 1.182 de companii locale? În jur de 300 nu au depus date financiare, deci nu ştim despre ele nimic. În jur de 250 de companii au venituri 0. Astea sunt în total 550. În jur de 230 au pierdere şi în jur de 600 au pănă la 10 angajaţi. Avem zone de activitate: apă canal (326), jumătate pe profit, jumătate fie nu ştim de ele, fie au pierderi. 146 de companii de salubritate. 61 de companii de transport.
• Începând de ieri, au început să curgă amenzile, până acum AMEPIP nu a amendat aceste companii, dar dacă nu avem disciplină nu se face treabă.

„Avem o problemă legată de performanţă”

• Ce se întâmplă cu CA-urile? În companiile locale 493 de poziţii provizorii şi 1.919 sunt permanente. Ce se înâmplă cu recrutările? Ştim că AMEPIP nu a putut să fie operaţionalizat final pentru că nu a reuşit să termine procesele de selecţie. Va trebui să facem paşi importanţi în ceea ce priveşte selecţiile şi rectutările. Cei care fac selecţia trebuie să fie persoane şi firme cu experienţă relevantă în a recruta oameni de acest calibru.
• Sunt multe cifre. Nu vă mai trec prin ele, îmi pot imagina că au fost prea multe.
• Avem o problemă legată de performanţă. Am luat nişte aeroporturi şi ne-am uitat la numărul de pasageri care trec prin acele aeroporturi şi am comparat cu România. Din această comparaţie vedem că la numărul pe care îl avem noi în România, în unele aeroporturi se poate cu mult mai puţin personal. La noi 1.400 de oameni, în alt aeroport 780 de oameni. Asta e o chestiune care ţine de performanţă, nu numai ce se întâmplă la CA-uri.
• Măsuri propuse, trec prin câteva din ele. Repet, sunt propuneri: reducerea nr. de membri din CA-uri şi din Consiliile de Supraveghere. La regiile autonome maxim 3 membri (din maxim 5), companiile mari (de la 5-7 la 3-5). Reducerea renumeraţiilor membrilor din CA-uri, o altă măsură, dar şi a directorilor generali. Plafonarea beneficiilor: au existat şi există alte beneficii, şi nu ne referim la maşină, laptop, telefon, ne referim la plata de cazare, sume oferite pentru plata electricităţii le plafonăm la maxim 10% din renumeraţia totală fixă.

„Pentru funcţionarii publici propunem să poată facă parte dintr-un singur CA”

• Pentru funcţionarii publici propunem să poată facă parte dintr-un singur CA. Acum erau două. Avem termen de perscripţie pentru AMEPIP le pune şi anume de la 6 luni la un an. Mărim termenul de prescripţie, adică nu se mai şterg greşelile atât de repede.
• Accelerarea reformei companiilor de stat. Acum avem termene destul de largi. Noi propunem acum 3 luni pentru analiză şi 3 luni după aceea să înceapă demersurile pentru eficientizare.
• În ceea ce priveşte AMEPIP: în momentul de faţă avem împărţite companiile în local şi central. Dar există focus special pe cele centrale. Noi propunem să ne uităm mai degrabă la companiile de impact şi cele cu mai puţin impact. Propuenerea pe care o vom face este ca AMEPIP să se concentreze pe cele 315 companii care au cele mai mari cifre de afaceri.
• Compoziţia indicatorilor de performanţă. Vrem să punem accent pe calitatea serviciilor şi să spunem că 20% ar trebui să fie ponderea pentru satisfacţia clientului. Propunem criterii mai stricte pentru experţi, independenţi care fac recrutarea.
• Ce urmează? Urmează şi o serie de măsuri care să facă viaţa companiilor mai uşoară. Aici am adunat extrem de multe propuneri pentru debirocratizare şi în următoarele săptămâni şi luni vom veni cu multe propuneri pe această zonă.
• Urmează publicarea transparentă a datelor despre companiile de stat. Vom publica lista tuturor subvenţiilor, tuturor arieratelor, dar şi a sumelor pe care aceste companii le au de recuperat de la clienţii lor. Vom termina radiografia pentru a trece la diagnostic.
• Ne-am consultat cu extrem de mulţi oameni, şi din zona publică, şi din zona privată. Au fost foarte mulţi care au contribuit voluntar la demersul la înţelegere profundă a ceea ce se întâmplă şi ce avem de făcut. Am iniţiat un demers de a strânge un grup de oameni într-un consiliul consultativ care rămâne deschis oricăror propuneri care vin din afară. Pentru că au fost dezbateri sau întrebări, o să vreau să vă nominalizez câţiva dintre aceştia. Dacă există vreo suspiciune cu privire la orcare dintre aceşti oameni, vă rog să ni le daţi. Ce facem aici e total transparent. Câteva dintre nume: Speranţa Munteanu, Mihaela Mitroi, Iancu Guda, Anca Grigorescu. Sunt mai multe nume. O să vedeţi transparent întreaga listă când o vom definitiva şi o vom oficializa. În următoarele zile.