Analistul Cristian Barna consideră că poziţia oficială a autorităţilor române privind implicarea Rusiei în organizarea incendiului reprezintă o decizie importantă, asumată de statul român. Acesta susţine că declaraţiile Serviciului Român de Informaţii şi ale DIICOT indică existenţa unor probe concrete şi subliniază că operaţiunea de identificare a suspecţilor a beneficiat de colaborarea dintre România, Polonia şi Germania.
Cristian Barna a comentat, la Prima News Debate, declaraţiile oficiale referitoare la incendiul despre care autorităţile române afirmă că ar fi fost organizat în cadrul unei acţiuni de sabotaj atribuite Rusiei.
Analistul a remarcat că asumarea publică a unei asemenea concluzii de către instituţiile statului presupune existenţa unor dovezi pe care acestea le consideră concludente.
„Este o decizie foarte importantă şi asumată de către statul român prin DIICOT şi prin Serviciul Român de Informaţii. În primă instanţă, din Serviciul Român de Informaţii, dar am văzut după aceea că şi DIICOT-ul a emis mandatele de arestare respective. Este clar că avem dovezi concrete”, a declarat Cristian Barna.
Analistul a atras atenţia că, din informaţiile prezentate public, documentarea cazului pare să fi avut loc după producerea incendiului. El a precizat că incidentul s-a petrecut, din fericire, în apropierea unei zone de importanţă strategică, însă a pus sub semnul întrebării ideea că autorităţile române ar fi reuşit să împiedice producerea actului de sabotaj.
„Faptul că probabil nu este meritul neapărat al autorităţilor româneşti de a fi dejucat acest act de sabotaj, pe care ce vedem că toată documentarea s-a făcut post factum, adică incendiul a avut loc, din fericire a avut loc în proximitatea acestei zone de importanţă strategică”, a explicat acesta.
Ce probe ar putea apărea în dosarul DIICOT
Cristian Barna consideră că instituţiile române nu ar fi făcut declaraţii publice atât de ferme dacă nu ar fi avut la dispoziţie probe pe care le consideră solide.
Totuşi, analistul a precizat că detaliile concrete ale dosarului, inclusiv rechizitoriul şi mijloacele de probă, urmează să fie cunoscute pe măsură ce ancheta avansează.
„Dar este fără îndoială că nicio instituţie a statului român nu şi-ar fi permis să facă aceste dezvăluiri, aceste declaraţii de presă, dacă dovezile nu ar fi concludente”, a afirmat el.
În opinia sa, informaţiile care ar putea contribui la clarificarea acuzaţiilor includ datele descoperite în telefoanele suspecţilor şi documentele sau materialele rezultate din activităţile de investigare.
Cristian Barna s-a declarat convins că probele vor susţine acuzaţiile, însă acestea trebuie analizate în cadrul procedurilor judiciare.
România, Polonia şi Germania, în aceeaşi anchetă
Analistul a vorbit şi despre deplasarea suspecţilor în alte state europene după data de 14 septembrie. Potrivit explicaţiilor sale, cei implicaţi ar fi încercat să desfăşoare activităţi similare în Polonia şi Germania, unde autorităţile ar fi avut un nivel mai ridicat de vigilenţă.
Cristian Barna a avansat ipoteza că instituţiile din aceste ţări ar fi putut fi avertizate de partea română în legătură cu deplasarea suspecţilor. El a evidenţiat, în acest context, cooperarea dintre cele trei state.
„Cert este că această colaborare între România, Polonia şi Germania a dus la practic destructurarea şi deconspirarea acestei grupări criminale de sabotaj”, a declarat analistul.
Potrivit acestuia, schimbul de informaţii şi coordonarea dintre autorităţi au avut un rol important în identificarea şi reţinerea persoanelor vizate de anchetă. Stabilirea responsabilităţii penale şi evaluarea probelor rămân însă în sarcina organelor judiciare.
