De la construirea unui „zid de drone” pe flancul estic al UE până la ocolirea obstrucţionării Ungariei faţă de Ucraina, acestea sunt priorităţile cele mai urgente ale blocului, scrie POLITICO.
Liderii europeni se reunesc miercuri la Copenhaga, într-un cadru asemănător unei fortăreţe, cu sentimentul că este acum sau niciodată. Ei vor discuta despre cum să consolideze apărarea blocului şi de unde să găsească fondurile necesare.
Rareori miza a fost mai mare, având în vedere că SUA sunt reticente în ceea ce priveşte sprijinul militar acordat continentului, iar Moscova accelerează ritmul provocărilor la frontierele Europei.
În timp ce liderii discută, o fregată germană staţionează în portul capitalei daneze – o demonstraţie a puterii de securitate europene şi un semn al atmosferei belicoase din Copenhaga. Europa se află într-un „război hibrid”, a declarat prim-ministrul danez Mette Frederiksen.
Discuţiile vor începe în jurul orei 14:00, ora României, şi vor dura până la 17:30, apărarea şi Ucraina fiind prioritare pe agenda de lucru. Asta înseamnă că liderii au la dispoziţie aproximativ patru ore pentru a ajunge la un consens care să poată fi aprobat la un summit al UE care va avea loc peste trei săptămâni.
Iată cinci probleme spinoase care vor fi discutate:
1. Apărarea
Blocul va trebui să decidă dacă Comisia va conduce proiectele emblematice de apărare – cum ar fi „zidul de drone” de pe flancul estic, anunţat luna trecută de executivul UE – sau dacă acest lucru va fi realizat de fiecare ţară membră în parte. Ţările mai mari, precum Germania, Franţa şi Italia, sunt în favoarea unei autonomii naţionale mai mari.
De asemenea, se va discuta şi despre modul de finanţare a acestor proiecte, unele ţări membre fiind în favoarea datoriei comune, iar altele, inclusiv Germania, preferând să finanţeze cheltuielile de apărare prin SAFE, instrumentul financiar al UE în valoare de 150 de miliarde de euro pentru achiziţionarea de arme. Blocul doreşte să primească răspunsuri la aceste întrebări, astfel încât să poată finaliza o foaie de parcurs pentru înarmarea sa până în 2030.
2. Miliardele îngheţate ale Rusiei
Comisia Europeană consideră că a găsit o portiţă inteligentă pentru a debloca activele ruseşti sancţionate pentru un „împrumut de reparaţii” de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina – dacă va reuşi să convingă ţările să se alăture iniţiativei.
Conform planului Comisiei, banii ruşi îngheţaţi de la începutul războiului ar fi plătiţi Kievului sub forma unui împrumut fără dobândă, Ucraina urmând să-l ramburseze numai după ce Moscova va pune capăt războiului şi va plăti reparaţiile.
O măsură atât de dramatică ar necesita, în mod normal, aprobarea unanimă a tuturor ţărilor UE, dar Ungaria şi Slovacia, favorabile Kremlinului, sunt puţin probabil să o aprobe. Nici Belgia nu o va aproba, deoarece activele îngheţate sunt deţinute într-un cont bancar cu sediul la Bruxelles.
Comisia consideră în continuare că ar putea să-şi pună în aplicare planul cu sprijinul unei majorităţi calificate şi susţine că acest program va stimula industria europeană de armament.
„Bănuiesc că Moscova va urmări cu mare atenţie această reuniune informală a Consiliului European”, a declarat un înalt oficial german pentru POLITICO.
3. Deblocarea aderării Ucrainei la UE
Pentru ca Ucraina să progreseze pe calea aderării la UE, toate cele 27 de ţări membre ale blocului trebuie să dea undă verde. Aceasta este o problemă, având în vedere că Ungaria a promis în repetate rânduri că va bloca aderarea Kievului.
Preşedintele Consiliului European, António Costa, intenţionează să ridice problema modificării cadrului de negociere al blocului pentru ţările candidate, astfel încât deschiderea capitolelor de aderare să poată fi aprobată cu o majoritate calificată a ţărilor membre ale UE, în loc de unanimitate, ocolind astfel cu abilitate veto-ul Ungariei.
Propunerea, raportată pentru prima dată de POLITICO, a fost ridicată anterior de aliaţii Kievului şi a obţinut luni aprobarea Comisiei. Dar va fi probabil necesară aprobarea Budapestei, care este puţin probabil să o acorde.
Planul se confruntă, de asemenea, cu opoziţia mai multor alte ţări, printre care Franţa, Ţările de Jos şi Grecia, şi este puţin probabil să obţină o aprobare largă în Danemarca, potrivit a trei diplomaţi ai UE şi unui oficial al preşedinţiei franceze care au vorbit cu POLITICO sub condiţia anonimatului pentru a discuta deliberări sensibile.
4. Noi sancţiuni împotriva Rusiei
Cel de-al 19-lea pachet de sancţiuni al UE, anunţat luna trecută, nu a fost încă aprobat de toate ţările membre. Acesta vizează o listă extinsă de bănci şi companii energetice ruseşti şi străine, potrivit unui proiect de anexă, inclusiv firme din China, Emiratele Arabe Unite, Kârgâzstan şi Tadjikistan.
Ungaria are o lungă istorie de obstrucţionare a sancţiunilor (înainte de a ceda în cele din urmă), iar prim-ministrul Viktor Orbán s-a arătat optimist în ceea ce priveşte renunţarea la energia rusă.
5. Berlinul pune presiune
Cancelarul german Friedrich Merz vine la Copenhaga cu o listă lungă de nemulţumiri, spunând săptămâna trecută liderilor partidului că intenţionează să prezinte o „listă precisă de cereri” pentru a limita „reglementarea constantă” din partea UE şi „a pune beţe în roate acestei maşinării de la Bruxelles”.
Se aşteaptă ca principala sa cerere să fie anularea sau slăbirea interdicţiei blocului privind motoarele cu ardere internă. Dar această dezbatere va diviza blocul, Suedia fiind ferm împotriva abandonării termenului limită din 2035 pentru renunţarea la maşinile pe benzină şi motorină.
Ce nu va fi discutat: poziţia Germaniei cu privire la sancţionarea Israelului. Merz, care a oscilat între sprijinul total pentru Israel şi condamnarea morţii civililor din Gaza, era de aşteptat să clarifice în cele din urmă poziţia Berlinului la Copenhaga, dar a amânat o decizie, potrivit unui oficial.
