VIDEO. Adrian Negrescu estimează economii de până la 5 miliarde de lei prin reforma administrativ-teritorială: „80% dintre primării nu se susţin din taxele şi impozitele colectate”

VIDEO. Adrian Negrescu estimează economii de până la 5 miliarde de lei prin reforma administrativ-teritorială: „80% dintre primării nu se susţin din taxele şi impozitele colectate”

Reforma administrativ-teritorială ar putea aduce economii de cel puţin 3 miliarde de lei într-o primă etapă, iar în 2028-2029 suma ar putea ajunge la 5 miliarde de lei, estimează economistul Adrian Negrescu.

Acesta atrage însă atenţia că reorganizarea administraţiei locale trebuie însoţită de un nou sistem de finanţare a comunităţilor, bazat pe atragerea fondurilor europene şi susţinerea antreprenorilor locali.

Reforma administrativ-teritorială a României ar putea reduce semnificativ cheltuielile statului, în condiţiile în care aproximativ 80% dintre primăriile din ţară nu reuşesc să se susţină din veniturile pe care le colectează din taxe şi impozite.

Economistul Adrian Negrescu estimează că reorganizarea administraţiei locale ar putea genera economii de cel puţin 3 miliarde de lei într-o primă etapă, iar în următorii ani suma ar putea creşte până la 5 miliarde de lei.

Invitat în emisiunea „Proiect de ţară: România”, prezentată de Andrei Gheorghe la Prima News, economistul a explicat că reducerea numărului de instituţii şi diminuarea cheltuielilor administrative ar reprezenta unele dintre primele efecte ale reformei.

„Noi am făcut nişte calcule şi din perspectiva reducerii numărului de instituţii ale statului şi a cheltuielilor aferente. Gândiţi-vă că 80% dintre instituţiile din România, dintre primăriile din România, mă refer la nivel local, nu se susţin din banii pe care îi adună din taxe şi impozite”, a declarat Adrian Negrescu.

Potrivit estimărilor prezentate de economist, economiile ar putea ajunge la aproximativ 3 miliarde de lei în prima etapă a reorganizării administrative. Efectele financiare ar urma să fie mai consistente în anii următori, pe măsură ce noua structură administrativă ar deveni funcţională.

„Deci ar fi măcar o economie de vreo 3 miliarde de lei, cel puţin într-o primă fază. În 2028-2029, probabil economia ar fi chiar mai mare, undeva spre 5 miliarde de lei”, a explicat economistul.

Adrian Negrescu consideră însă că reforma nu trebuie redusă la comasarea primăriilor şi la diminuarea cheltuielilor cu funcţionarea administraţiei publice.

În opinia sa, reorganizarea trebuie să vină la pachet cu o schimbare a modului în care sunt finanţate comunităţile locale, astfel încât acestea să poată deveni mai puţin dependente de transferurile de la bugetul central.

Economistul propune dezvoltarea unor structuri locale care să faciliteze atragerea fondurilor europene, în special în perspectiva noului exerciţiu financiar european.

Acestea ar putea funcţiona sub forma unor clustere specializate, care să ajute comunităţile să identifice şi să acceseze surse de finanţare pentru proiectele de dezvoltare.

O altă soluţie avansată de Negrescu este înfiinţarea unor cooperative de credit la nivel local, destinate susţinerii mediului de afaceri. Prin intermediul acestora ar putea fi atraşi investitori şi fonduri de investiţii care să finanţeze antreprenorii din comunităţile respective.

„Dacă noi nu asociem această reformă administrativă cu un nou tip de finanţare a comunităţilor locale, cum ar fi prin organizarea unor clustere de atragere a fondurilor europene la nivel local, pe noul exerciţiu financiar, prin dezvoltarea unor cooperative de credit la nivel local pentru mediul de afaceri local, în care să atragi fonduri de investiţii, să atragi investitori care să practice, să finanţeze genul ăsta de bancă locală, care să fie special pentru antreprenorii din zona respectivă, nu faci nimic”, a afirmat economistul.

În viziunea sa, succesul reformei depinde în primul rând de modul în care va fi construit mecanismul financiar al noii organizări administrative.

Reducerea cheltuielilor poate reprezenta un avantaj imediat pentru bugetul public, însă comunităţile locale au nevoie şi de instrumente prin care să genereze dezvoltare economică, să atragă investiţii şi să sprijine afacerile din zonă.

„Şi de acolo, din punctul meu de vedere, pleacă totul: de la modul în care punem în practică, din punct de vedere financiar, toată această nouă organizare administrativă a României”, a concluzionat Adrian Negrescu.

Distribuie:envelope-fillEmail
viewscnt
Proiect susținut de  
ULTIMELE ȘTIRI