Indicele preţurilor de consum a scăzut surprinzător în mai 2024, atingând 5,1% comparativ cu aceeaşi lună din 2023. Rata inflaţiei de la începutul anului a fost de doar 2,3%, arată datele INS.
”Trebuie să avem o creştere economică de peste 3% pe an. Trebuie să ducem inflaţia la sub 8% până la final de an şi să reducem dependenţa de import. Pentru a atinge toate aceste obiective, prima noastră luptă va fi cu preţurile şi cu specula”, spunea Marcel Ciolacu, în iunie 2023.
Inflaţia, pe o pantă descendentă - de la 10,3% la 5,1%
În 2023, România s-a confruntat cu o inflaţie accelerată, rata fiind la 10,3%, în timp ce preţurile la alimente, combustibili şi alte bunuri de consum erau într-un trend de creştere.
”Avem pregătit un program îndrăzneţ şi coerent prin care vizăm stoparea creşterii preţurilor la principalele alimente de bază. Planul nostru implică – în ponderi diferite – toţi actorii importanţi, de la producători la distribuitori şi, în final, la marile lanţuri de magazine. Atât producătorul român, cât şi consumatorul final trebuie să aibă garanţia că obţin un preţ decent pentru produse de bună calitate. Însă, o ţintă la fel de importantă este reducerea practicilor speculative. Nu-i vom ierta pe cei care profită de pe urma crizelor pe spatele românilor”, spunea Ciolacu.
Din august 2023 a fost implementată măsura prin care era plafonat adaosul comercial la anumite produse de bază, la maximum 20%. Efectul acestei măsuri s-au resimţit imediat, la raft, şi implicit în buzunarele românilor. În paralel, Guvernul a intensificat controalele şi monitorizarea pieţelor pentru a detecta şi sancţiona specula. În colaborare cu Consiliul Concurenţei, s-au desfăşurat ample investigaţii privind creşterile de preţuri, în special la produse esenţiale precum alimentele şi medicamentele.
La momentul preluării mandatului de premier de către Marcel Ciolacu, inflaţia era de peste 10%. În luna iunie, potrivit ultimelor date oficiale de la INS, inflaţia a ajuns la jumătate, adică la 5,1%, fiind tot pe un trend de scădere.
BNR: măsurile de plafonare au accelerat reducerea inflaţiei
„Eu am preluat o inflaţie de, cred, 10,3 la sută. (…). Este evident că suntem într-un trend descendent. Sunt ferm convins că spre sfârşitul anului, categoric, va fi o inflaţie sub 5%. De fapt, şi BNR a prognozat acest lucru. Ce e cel mai îmbucurător este creşterea economică estimată şi pe anul acesta, dar mai ales pe anul viitor. România a reuşit să nu intre în recesiune”, spunea premierul Marcel Ciolacu, în urmă cu o lună.
Un raport al Băncii Centrale arată că preţurile la unele alimente precum pâinea, laptele, uleiul sau carnea, toate fiind pe lista produselor alimentare cu adaos plafonat, au contribuit mult la reducerea inflaţiei în ultimul trimestru din 2023.
„Rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat traiectoria descendentă în ultimul trimestru al anului 2023, ajungând la 6,6% în luna decembrie (...), influenţe favorabile fiind asociate în special preţurilor carburanţilor şi celor ale bunurilor alimentare. De altfel, aportul decisiv la dezinflaţia din trimestrul patru a aparţinut acestora din urmă, ca rezultat al unui cumul de factori: menţinerea cotaţiilor materiilor prime de profil pe o pantă descendentă, recolta abundentă de pe plan intern şi internaţional, prelungirea şi extinderea listei produselor alimentare esenţiale vizate de măsura de plafonare a adaosului comercial“, se arată în raportul BNR, din februarie 2024.
