Uniunea Europeană pregăteşte un set amplu de reguli pentru protejarea minorilor în mediul online, care ar putea limita semnificativ accesul copiilor la reţele sociale, platforme video, jocuri online şi chatboturi bazate pe inteligenţă artificială. Propunerile sunt incluse în viitorul EU Kids Act şi urmăresc să stabilească reguli diferite în funcţie de vârsta utilizatorilor.
Potrivit unui document al Comisiei Europene consultat de Reuters, planul ar urma să fie prezentat oficial de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen. Iniţiativa este justificată prin necesitatea de a reduce expunerea copiilor la abuzuri, exploatare şi conţinut considerat periculos.
„Abordarea Uniunii ar trebui să permită minorilor să beneficieze de potenţialul uriaş al serviciilor digitale, protejându-i în acelaşi timp de abuz şi exploatare”, se arată în document, potrivit News.ro.
Comisia Europeană pleacă de la principiul potrivit căruia accesul companiilor tehnologice la copii trebuie restrâns, „şi nu invers”. În vizor se află servicii extrem de populare în rândul tinerilor, precum Facebook, Instagram, TikTok, YouTube şi ChatGPT, autorităţile europene fiind preocupate de efectele utilizării acestora asupra sănătăţii şi siguranţei minorilor.
Propunerea introduce mai multe categorii de vârstă. Adolescenţii care au împlinit 15 ani ar putea să îşi creeze singuri conturi pe serviciile vizate. Pentru copiii de 13 şi 14 ani, accesul ar fi posibil doar prin conturi iniţiate de părinţi. Acestea ar urma să beneficieze de control parental, de un număr limitat de contacte şi de restricţii privind timpul petrecut online.
În cazul copiilor cu vârste între 3 şi 12 ani, conturile ar fi administrate integral de părinţi, iar accesul ar fi limitat la servicii destinate copiilor şi care respectă standarde stricte de siguranţă. Pentru cei sub 3 ani, utilizarea acestor servicii nu ar fi permisă.
Noile reguli ar impune companiilor să verifice vârsta utilizatorilor la crearea conturilor pe reţelele sociale şi platformele video. În cazul serviciilor de gaming, verificarea ar urma să aibă loc înainte ca un copil să poată descărca un joc.
Platformele ar trebui, de asemenea, să renunţe la mecanismele care stimulează utilizarea excesivă şi la fluxurile care pot expune minorii la conţinut nociv. În plus, copiii ar trebui să aibă la dispoziţie metode simple pentru raportarea materialelor periculoase, iar părinţii să beneficieze de instrumente mai eficiente de control.
O altă prevedere discutată este introducerea unei taxe de supraveghere pentru companiile tehnologice. Banii ar urma să contribuie la finanţarea autorităţilor care vor monitoriza şi aplica noile reguli.
Deocamdată, proiectul nu reprezintă o lege. Forma sa se poate modifica înainte de prezentarea oficială, iar ulterior va trebui negociată cu statele membre şi Parlamentul European. Adoptarea unor reguli definitive ar putea dura mai multe luni. Primele elemente ale planului ar putea fi anunţate de Ursula von der Leyen în discursul privind Starea Uniunii Europene.
